În contextul crizei COVID-19, cifrele de afaceri ale companiilor din zona euro ar putea înregistra scăderi între -15% și -25% an/an la momentul de vârf al crizei de la sfârșit de martie. Marjele operaționale ar putea fi reduse cu 1 punct procentual până la 1,5 puncte procentuale.
Luând în considerare șocul suferit de cererea internă și contracția fluxului comercial internațional cauzate de răspândirea Covid-19, analilștii de la Euler Hermes se așteaptă la o contracție a PIB-ului zonei euro de -1,8% în 2020, dacă izolarea completă se prelungește cu o lună, sau de -4,4%, dacă izolarea durează două luni.
Astfel, cifrele de afaceri în sectorul de producție ar putea scădea cu până la -15% an/an și cu -25% an/an în trimestrul al doilea. Pe parcursul anului, ne așteptăm la o scădere a cifrelor de afaceri în sectorul de producție cu -12% până -18%. Indicatorii avansați pentru luna martie sugerează faptul că firmele din zona euro se confruntă cu presiuni ascendente asupra costurilor de producție din cauza deficientelor pe lantul de aprovizionare și cu presiuni descendente asupra prețurilor lor de vânzare cauzate de șocul asupra cererii.
Luând în considerare șocul suferit de cererea internă și contracția fluxului comercial internațional cauzate de răspândirea Covid-19, analiștii se așteaptă la o contracție a PIB-ului zonei euro de -1,8% în 2020 dacă izolarea completă se prelungește cu o lună, sau de -4,4% dacă izolarea durează două luni. Astfel, cifrele de afaceri în sectorul de producție ar putea scădea cu până la -15% an/an și cu -25% an/an în trimestrul al doilea. Pe parcursul anului, ne așteptăm la o scădere a cifrelor de afaceri în sectorul de producție cu -12% până -18%. Indicatorii avansați pentru luna martie sugerează faptul că firmele din zona euro se confruntă cu presiuni ascendente asupra costurilor de producție din cauza deficiențelor pe lantul de aprovizionare și cu presiuni descendente asupra prețurilor lor de vânzare cauzate de șocul asupra cererii. Prețurile mai reduse la petrol pe termen mai lung si politicile guvernamentale oferă un anumit sprijin.
Potrivit estimării, 13.000 de IMM-uri și societăți cu capitalizare medie din zona Euro (7% din total) se aflau deja într-o situație de risc înaintea epidemiei de coronavirus. Această criză a fluxurilor de numerar le poate împinge acum în imposibilitate de plată. Cercetarea anterioară a identificat trei indicatori principali care pot ajuta la detectarea companiilor în dificultate cu patru ani înainte de intervenția falimentului: profitabilitatea, capitalizarea și acoperirea dobânzii. Aceste criterii se aplică în cazul a peste 200.000 de IMM-uri și societăți cu capitalizare medie din Germania, Franța, Italia, Spania, Belgia și Olanda. În Franța, 10% din totalul IMM-urilor și al societăților cu capitalizare medie s-ar afla în zona de risc, în Germania aproape 9%, în Italia 5%, în Spania 6%, în Belgia 8%, iar în Olanda aproximativ 3%.
Sectoarele cele mai expuse la risc sunt construcțiile, sectorul agroalimentar și serviciile. În Franța și Olanda, sectorul serviciilor numără cele mai multe firme în situație de risc. În Germania, Italia și Belgia, sectorul construcțiilor este cel mai expus la risc. Concentrația în principalele cinci sectoare este cea mai ridicată în Franța (67%) și Olanda (67%), urmate de Belgia (64%), Spania (63%), Germania (57%) și Italia (56%).
Cristina Olteanu, Risk Director, Euler Hermes Romania, declară că “trendul insolvențelor în România nu se va situa departe de media europeană, analiștii estimând o creștere de peste 12%. Tot în plan microeconomic sectoarele cele mai expuse la risc sunt serviciile, turismul și transporturile.”
Per asnsamblu, este de așteptat ca numărul insolvențelor să crească abrupt cu +16% în Europa de vest în 2020. Intervențiile guvernelor pentru a sprijinii mediul de afaceri (amânări ale taxelor fiscale, împrumuturi și garanții de stat, etc.) ar trebui să ajute la limitarea numărului total al falimentelor. Cu toate acestea, ne așteptăm ca o creștere însemnată a numărului de insolvențe, cu precădere în Italia (+18%), Spania (+17%) și Olanda (+21%). Germania (+7%), Franța (+8%) și Belgia (+8%) ar antrena de asemenea o creștere a insolvențelor mai mare decât nivelul anticipat înaintea pandemiei.
