Încrederea analiștilor CFA în perspectivele economice ale României a crescut în mai față de aprilie pe fondul îmbunătățirii componentei de anticipații. Analiștii văd o inflație în scădere, dar și o creștere economică mai mică decât anul trecut, în timp ce peste o treime văd și o scădere a prețurilor imobiliarelor.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a crescut în luna mai cu 4 puncte la valoarea de 59. Evoluția se datorează componenței de anticipații, care a înregistrat o creștere de 8 puncte, până la valoarea de 56,7 puncte.
Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni a continuat să scadă și s-a situat la valoarea medie de 7,73% (față de o valoare curentă de 10,6% în mai) - cea mai mică valoare din martie 2022. Totodată, anticipațiile inflaționiste sunt la cea mai mică valoare de după 2013.
“Consistent cu aceste anticipații dezinflaționiste sunt și anticipațiile de ușoară reducere a ratelor de dobânda. Însă, în acest ciclu economic, atât rată inflației, cât și ratele de dobânda se vor stabiliza la valori semnificativ mai ridicate decât cele înregistrate între cele două crize: criză subprime și criză corona”, spune Adrian Codirlașu, vicepreședintele Asociației CFA România, asociație care realizează lunar sondajul economic printre cei 250 de membri.
85% dintre participanți se așteaptă la o depreciere a leului în următoarele 12 luni la o valoare medie de 5,0719 lei/euro. Moneda națională a testat recent pragul de 4,98 lei/euro și se tranzacționează în mod curent în jurul a 4,96 lei/euro.
Pentru anul 2023 valoarea anticipată de creștere a PIB real a scăzut față de exercițiul anterior la valoarea de 2,7%, de la 2,8%. Creșterea economică a fost de 4,7% în 2022, dar dinamica anuală s-a înjumătățit la 2,3% în primul trimestru din acest an, în condițiile în care creșterea secvențială aproape a stagnat la 0,1%.
Deficitul bugetului de stat anticipat pentru acest an este de 4,8%, mai mic decât cel estimat în aprilie de 5% din PIB, dar peste ținta oficială a guvernului de 4,4% din PIB.
Datoria publică calculată că procent în PIB este anticipată să se majoreze la 54% în următoarele 12 luni.
Analiștii anticipează că prețurile proprietăților rezidențiale fie vor rămâne stabile (61,5%) în următoarele 12 luni, fie vor scădea (38,5%). 46% consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate, iar 54% că sunt corect evaluate. Cel mai recent indice imobiliar la nivel național arată o creștere de 0,5% a prețurilor față de mai 2022.
