Indicatorul de încredere economică pentru economia românească s-a deteriorat în iulie, mai ales pe fondul așteptărilor de scădere a vânzărilor în comerț, în timp ce sectorul serviciilor a continuat să se îmbunătățească.
Indicele de încredere în economie (Economic Sentiment Indicator - ESI) a scăzut în iulie la 100,4 puncte, față de 101,3 puncte în luna precedentă.
ESI este calculat de Comisia Europeană pe baza răspunsurilor managerilor din principalele sectoare ale economiei și are un grad înalt de corelare cu evoluția produsului intern brut. O valoare de peste 100 de puncte indică, în general, că economia este în creștere. Pe ansamblul trimestrul al doilea ESI a scăzut la o medie de 100,5 puncte, față de 101,5 puncte în primul trimestru din acest an.
“ESI indică spre o activitate economică mai slabă la începutul trimestrului curent, ceea ce este în linie cu scenariul nostru de bază”, arată Dorina Ilașco, economistă la BCR.
Banca se așteaptă la o creștere economică apropiată de zero în trimestrul al doilea, după un avans de doar 0,2% în precedentul trimestru, în timp ce pentru întreg anul anticipează o creștere economică de 2,1%, pe fondul scăderii cererii externe și în condițiile în care și consumul se va tempera, deși va avea principala contribuție la creștere. În 2024, creșterea ar urma să accelereze la 4,2%.
”Investițiile sunt așteptate să sprijine creșterea PIB în acest an, în condițiile în care intrările de fonduri europene de coeziune și cele din PNRR ar putea ajunge la 4-5% din PIB în 2023, față de 3,5% din PIB în 2022”, adaugă Ilașco.
ING Bank estimează o încetinire a economiei la 2,5% în acest an și o revenire la o dinamică de 3,9% în 2024. UniCredit vede o dinamică de 3% în acest an și una de 4% în 2024.
Retailul este în scădere de viteză pentru a doua lună la rând, cu un minus de 1,4 puncte față de iunie, pe fondul perspectivelor mai slabe de vânzări pentru următoarele trei luni, a evaluărilor că afacerile recente au fost de asemenea în scădere și că stocurile au crescut. Comerțul are o pondere de 5% în compunerea ESI.
Industria manufacturieră, care contribuie cu 40% la ESI, a scăzut cu 0,1 puncte în iulie, pe fondul unor evaluări mai bune privind comenzile și a unor așteptări de creștere a afacerilor viitoare, în timp ce stocurile au crescut și ele.
Serviciile, cu o contribuție de 30% în formarea ESI, au înregistrat o creștere a încrederii cu 1,1 puncte, pentru a doua lună consecutiv, pe fondul unor evaluări mai bune ale afacerilor și cererii trecute.
În sectorul construcțiilor, cu o contribuție de 5% la ESI, încrederea a crescut în iulie cu 0,7 puncte, pe fondul creșterii comenzilor.
Încrederea populației, care în mod normal are o pondere de 20% la ESI, nu mai este măsurată în România de peste trei ani.
Indicatorul privind intențiile de angajare (Employment Expectations Indicator - EEI) a crescut cu 2,6 puncte în iulie până la 109,2 puncte, cea mai mare valoare din ultimul an, în condițiile în care intențiile de angajare au crescut în toate domeniile, cu excepția industriei.
Evaluările recente ale băncii centrale arată că piața muncii este în continuare strânsă, cu creșteri de salarii peste inflație și o creștere a costurilor unitare cu forța de muncă peste productivitate în industrie.
La nivelul UE, ESI a scăzut pentru a șasea lună la rând, de la 94,1 puncte la 93,6 puncte, pe fondul scăderii industriei la un nou minim post-pandemie, dar și a unei ușoare scăderi în servicii și construcții, în timp ce datele în rândul consumatorilor și ai comerțului s-au îmbunătățit. EEI a scăzut însă cu 1,8 puncte la 102,4, cel mai redus nivel după aprilie 2021.
