Ministerul Finanțelor a împrumutat din nou din piața internă peste nivelul anunțat, pe fondul unei cereri ridicate din partea băncilor și al unei ușoare scăderi ale randamentelor, care s-au menținut însă consistent peste pragul de 9%.
Finanțele au emis datorie nouă de 1,24 miliarde de lei, cu mai mult de jumătate față de intenția anunțată prin prospect.
Guvernul a împrumutat 422 de milioane de lei (față de 400 de milioane de lei cât intenționa inițial) până în aprilie 2036, la un randament mediu de 9,4% pe an, pe o cerere de aproape două ori cât prospectul emisiunii.
MFP a mai împrumutat alte 817 milioane de lei până în noiembrie 2025, de peste două ori prospectul, la un randament de 9,1%. Cererea a fost ridicată, la peste 1 miliard de lei.
Sunt 7 licitații consecutive la care Finanțele depășesc prospectul anunțat, în pofida randamentelor încă ridicate, la peste 9% pe an. Săptămâna trecută a împrumutat 1,4 miliarde de lei la licitații față de un prospect de 1 miliard de lei. MFP încearcă să recupereze pe final de an întârzierile pe care le-a avut la împrumuturi în lunile anterioare, când nu a dorit să plătească băncilor dobânzile ridicate cerute, deși până la urmă a ajuns să plătească chiar mai mult ca urmare a evoluțiilor defavorabile din piețele internaționale.
Săptămâna trecută, randamentele au fost în creștere în zona euro și în regiunea Europei Centrale și de Est ca urmare a deciziei Rezervei Federale a SUA de a majora rata cheie cu 0,75 puncte procentuale și a comentariilor președintelui Fed care au fost interpretate de piețe ca fiind favorabile unei întăriri suplimentare a politicii monetare.
”Obligațiunile ungare au fost cele mai lovite de majorarea globală a ratelor de dobândă, cu randamentele la 10 ani în creștere la peste 10,5% pe an, în timp ce obligațiunile românești și cele sârbești au înregistrat o scădere a randamentelor, beneficiind de știrile pozitive la nivel de țară, ceea ce a redus presiunea pe finanțarea din piața externă”, arată o notă de analiză a Erste.
Randamentele titlurilor în lei pe 10 ani au scăzut de la 9,12% lunea trecută la 9,07% miercuri, apoi au urcat la 9,3% joi, pentru ca vineri și luni să scadă la 9,11%, respectiv 9,06%.
Analiștii băncii austriece notează creșterea rezervelor valutare ale României la 46,3 miliarde de euro ca urmare a unei intrări de 2,6 miliarde de euro din PNRR. Fără banii europeni, sumele ar fi trebuit să fie acoperite cel mai probabil din împrumuturi din piețele internaționale, dat fiind faptul că piața de lei are o capacitate limitată de a acoperi tot necesarul de finanțare al statului.
Banca Națională a României este așteptată să crească marți rata cheie cu 0,5 puncte procentuale la 6,75%, nivel pe care unii analiști îl consideră vârful ciclului de majorare a ratelor.
Pe final de an BNR va avea de gestionat un aflux mai mare de lichiditate în piață, ca urmare a cheltuielilor mai mare ale statului. Banca centrală a menținut un control strict al lichidității în acest an.
