'Dacă nu va fi controlată, datoria publică va intra pe o traiectorie nesustenabilă. În eventualitatea în care nu se schimbă politicile, datoria unei țări europene medii ar ajunge la 130% din PIB până în 2040, dublu comparativ cu nivelul actual', a transmis FMI într-un document folosit ca bază pentru discuțiile la reuniunea informală a miniștrilor europeni ai Finanțelor.
Documentul FMI precizează că, pentru a preveni un astfel de scenariu, țările UE trebuie să îmbunătățească stimulentele, pentru ca cetățenii lor să se deplaseze în interiorul blocului comunitar pentru a găsi de lucru și pentru ca firmele să îi angajeze. De asemenea, UE ar trebui să își integreze piețele energetice, să faciliteze circulația economiilor cetățenilor spre investițiile profitabile din întregul bloc comunitar și să unifice legislația care acum diferă adesea de la o țară la alta, scrie Agerpres.
Reforma sistemelor de pensii și o vârstă de pensionare mai mare ar fi, de asemenea, de ajutor, la fel ca și garanțiile guvernamentale pentru investiții mai riscante în proiecte cu emisii reduse de carbon și rezistente la schimbările climatice, care ar ajuta și la atragerea capitalului privat.
În sfârșit, guvernele statelor membre UE ar trebui să fie de acord că inovarea, energia și apărarea sunt bunuri publice europene și ar trebui finanțate prin împrumuturi comune. Subiectul datoriilor comune este unul extrem de controversată în UE, unde unele țări precum Spania, Italia sau Franța sunt pentru, dar altele, precum Germania și mai multe țări din nordul Europei, se opun vehement ideii.
'Acesta este unul dintre acele domenii în care există diferențe de opinie, dar este cu siguranță unul dintre domeniile pe care le vom discuta în lunile următoare', a declarat președintele miniștrilor de finanțe din zona euro, Kyriakos Pierrakakis, pentru Reuters.
FMI a subliniat însă că, chiar și cu reforme, majoritatea țărilor UE vor avea nevoie în continuare de consolidare fiscală pentru a plasa datoria pe o traiectorie descendentă, deși cu cât reformele vor fi mai ambițioase, cu atât va fi nevoie de mai puțină consolidare.
Fondul avertizează că, dacă guvernele nu acționează acum, problema nu va face decât să se agraveze.
'Abordarea bazată pe improvizații, pe care multe țări au adoptat-o până acum, își atinge limitele, iar un răspuns mai strategic pare esențial pentru a răspunde presiunilor tot mai mari pe partea de cheltuieli. Efectuarea de reforme graduale sau ajustările de suprafață sunt, cel mai probabil, inadecvate', a estimat FMI.
FMI taie pentru România la jumătate prognoza de creștere a economiei
FMI a redus prognoza de creștere economică a României pentru anul în curs la 0,7%, de la 1,4%, cât estima în toamna anului trecuit.
Fondul estimează că economia românească își va reveni puternic în 2027, când ar urma să crească cu 2,5% în ritm anual.
Instituția preconizează o inflație medie de 7,8% în România în acest an, peste rata de 6,7% estimată în raportul din octombrie. Inflația medie anuală este așteptată să decelereze la 3,9% în 2027.
