Fenomenul demisiilor în masă a crescut într-o asemenea măsură în Statele Unite, dar chiar și în Europa încât începe să aibă repercusiuni vizibile asupra economiei globale.
Un număr record de 4,3 milioane de oameni și-au părăsit joburile în luna august, potrivit cifrelor oficiale publicate de Departamentul Muncii - o cifră care se ridică la 20 milioane dacă adunăm cifrele până în aprilie. Acest lucru este nemaivăzut din anul 2000, când au început statisticile lunare privind demisiile. Multe dintre acele demisii au avut loc în sectoarele comerțului cu amănuntul și în Horeca, angajații hotărându-se să renunțe la o muncă grea, prost plătită. Chiar dacă salariile au mai crescut, firmele se confruntă cu o mare lipsă de personal, scrie Adevarul.
Acest fenomen ar putea ilustra, mai presus de toate, o revoltă a angajaților din sectoarele cele mai afectate în timpul crizei sanitare. Nu este o coincidență faptul că lucrătorii din supermarketuri, hoteluri și alte locuri de muncă slab calificate și prost plătite sunt cele mai susceptibili de trânti ușa angajatorilor, scrie „Wall Street Journal“. „Acum că redresarea economică se arată, acești lucrători își dau seama că nu există niciun motiv pentru care să continue să muncească subplătiți, fiind supuși presiunii de aproape un an, în timp ce există tot mai multe oportunități de a găsi un alt loc de muncă”, notează publicația.
Pe rețelele de socializare mesajele de la americanii care își sărbătoreau demisia în semn de protest față de condițiile de muncă îngrozitoare s-au înmulțit în ultimele săptămâni. Un videoclip, postat la sfârșitul lunii august de o angajată Walmart care s-a filmat anunțându-și demisia în direct la magazin, a provocat agitație pe TikTok, unde a fost vizionat de milioane de ori.
O notă publicată de Goldman Sachs sugerează că ajutorul financiar de stat instituit pentru a garanta venitul minim în timpul pandemiei a făcut ca perspectiva demisiei să fie mai puțin înspăimântătoare pentru unii angajați. Dar această analiză, care echivalează cu învinovățirea guvernului pentru valul actual de demisii, a fost contestată de alți economiști care au subliniat că în august, o mare parte din acest ajutor public a fost revizuit în jos sau oprit ... Și asta nu i-a împiedicat pe americanii să renunțe la locul de muncă, notează „Washington Post“.
Obiceiurile de telemuncă din timpul carantinei au schimbat și geografia pieței muncii. „Angajații calificați care lucrează în regiunile agricole din Midwest au fost mai puțin ezitanți să demisioneze pentru că și-au dat seama că pot aplica pentru locuri de muncă în toată țara fără a fi nevoie să se mute”, a declarat studiul preluat de Harvard Business Review.
Amenințări cu greve
În locurile de muncă de nivel inferior, câștigurile nu mai corespund ritmului inflației, în timp ce munca a devenit tot mai precară. Activiștii pentru drepturile lucrătorilor văd acum un moment cheie pentru îndreptarea situației. De aceea, în octombrie sindicatele americane au lansat multe greve în diferite sectoare ale economiei.
Creșterile salariale nu mai ajung
Acest „Big Quit” începe să aibă repercusiuni în întreaga economie americană. În prezent, există aproape 11 milioane de oferte de muncă . Din nou, acest lucru este nemaiauzit de la începutul mileniului, notează agenția AP. Mai multe mărci mari, precum CVS, Cosco, Walgreens au început deja să ridice salariul minim la peste 15 dolari pe oră. Dar acest lucru nu este întotdeauna suficient. O altă lecție de pe urma acestui val de demisii „este că doar plata nu mai este singura motivație. În general, se caută condiții de muncă mai bune ”, notează economistul de la Ofce. O asigurare de sănătate mai bună, de exemplu, a devenit adesea prioritatea numărul unu pentru persoanele care caută un nou loc de muncă. Criza sănătății a arătat cât de important poate fi accesul la îngrijiri la prețuri accesibile.
Situația în Europa
În Europa Occidentală, atât de obișnuită cu social-democrația, soliditatea sistemelor sociale a făcut ca oamenii să-și părăsească mai puțin slujbele. Dar și aici se remarcă tendințe similare: „Datele strânse de OCDE, organizația care grupează majoritatea democrațiilor industriale avansate, arată că în cele 38 de țări membre lipsesc aproximativ 20 de milioane de oameni de pe piața muncii, în comparație cu situația de dinainte de Coronavirus”, notează politico.eu.
„Dintre aceștia, 14 milioane au ieșit cu totul de pe piață și sunt clasificați la rubricile „nu lucrează ”și „nu caută de lucru“. Apoi, comparat cu 2019, încă 3 milioane de tineri nu sunt nici angajați, nici nu studiază. Un sondaj publicat în august a constatat că o treime din companiile germane raportează mari lipsuri de muncitori calificați în multe sectoare. Detlef Scheele, șeful Agenției Federale Germane a Muncii, a declarat pentru „ Süddeutsche Zeitung“ că Germania va fi nevoită să importe 400.000 de muncitori calificați pentru a compensa lipsurile de mână de lucru în multe sectoare, de la spitale la industrie. Închiderea temporară a frontierelor, dar și creșterea relativă a salariilor în țările Europei centrale și de est mai explică de ce nu se mai găsesc oameni pentru abatoare sau Horeca în țări precum Germania sau Danemarca.
Papa Francisc: Este nevoie de un salariu universal
Pentru a schimba modelul economic ar fi necesar să se introducă „salariul universal și reducerea zilei de muncă", a afirmat Papa Francisc în mesajul video de la reuniunea „Mișcărilor Populare”. Un „venit minim, sau salariu universal, astfel încât fiecare persoană din această lume să poată accesa cele mai elementare bunuri ale vieții“, este propunerea pontifului, care consideră că „este sarcina guvernelor să stabilească scheme fiscale și redistributive, astfel încât bogăția unui părți să fie împărțită în manieră echitabilă“. Papa Francisc cere apoi să se „lucreze mai puțin, astfel încât pe piața muncii să aibă acces mai mulți oameni”.
