Guvernul a redactat o listă cu 120 de proiecte de investiții publice, în principal în autostrăzi și drumuri naționale, dar și în alte lucrări de infrastructură, pentru care firmele de construcții vor primi, anul viitor, cu prioritate bani din buget, proiectele necesitând fonduri totale de peste 57 miliarde de lei.
Pentru o parte dintre proiecte, unele aflate încă la nivelul zero al stadiului de execuție, termenele de finalizare au fost însă amânate, conform unui document oficial obținut de Profit.ro, cu 1-3 ani comparativ cu cele calculate anterior, iar alte proiecte sunt considerate prioritare după cecontractele acordate unor firme au fost reziliate, urmând să fie din nou licitate.
Documentul indică și proiectele care vor fi începute în acest an și sunt incluse ca priorități la finanțare în bugetul de anul viitor, dar și lucrările începute în perioada regimului communist și pe care Guvernul încă încearcă să le finalizeze.
Cele mai multe proiecte acceptate să fie tratate ca priorități în bugetul pe anul viitor au fost avansate de Ministerul Transporturilor (101), Ministerul Mediului (8), Ministerul Justiției (3), Ministerul Sănătății și Ministerul Dezvoltării Regionale (câte două). Valoarea cumulată și actualizată a tuturor proiectelor depășește 116 miliarde de lei. Dintre acestea, 73 de proiecte (care mai necesită o finanțare de 46,55 miliarde de lei, 81,5% din totalul necesar de finanțare), au un stadiu fizic de execuție cuprins între 0,01% și 99,9%, 26 de proiecte ( cu un necesar de finanțare puțin peste un milliard de lei, 1,76% din total) sunt deja finalizate, dar fără achitarea tuturor facturilor, iar 21 de proiecte (cu un necesar de finanțare de 9,5 miliarde de lei, 16,6% din total) nu sunt încă începute.
Pentru proiectele încă neîncepute se va încerca obținerea de fonduri externe nerambursabile
Conform legii, înainte de aprobarea bugetului pentru următorul an, Guvernul redactează lista proiectelor de investiții publice semnificative prioritizate care urmează să fie finanțate prin bugetul de stat, proiectele fiind selectate în funcție de oportunitate, justificare economică și socială, suportabilitate financiară, perioada rămasă până la finalizare.
Cine primește bani cu prioritate anul viitor
Pe lista proiectelor propuse pentru bugetul pe anul viitor, obținută de PROFIT, au fost incluse, printre altele, și cele privind magistrala 5 de metrou Drumul Taberei-Pantelimon, cu tronsoanele Drumul Taberei-Universitate (aflat acum la un stadiu fizic de execuție de 36,6% și necesitând fonduri de încă 1,74 miliarde lei)și Universitate-Pantelimon (stadiu de execuție 7,2% și un necesar de încă 3,39 miliarde lei), pentru care însă data programată de terminare a întregii lucrări apare acum mai devreme cu doi ani, fiind fixată la anul 2018 față de anul 2020 anunțat anterior.
Spre finanțare din bugetul pe anul viitor a fost propusă și linia de metrou 1 Mai-Aeroportul Henri Coandă Otopeni, de asemenea cu un termen de finalizare mult mai rapid, respectiv anul 2017 față de anul 2020 anunțat anterior de autorități.
Proiectul, care necesită 5,1 miliarde de lei, a început în 2009, dar are un grad fizic de execuție de doar 1,83%, fiind văzut la un moment dat de către autorități ca unul neprofitabil, ale cărui cheltuieli de investiții nu se justifică prin volumul de călători preconizat.
Finalizarea acestui tronson de metrou este însă o condiție impusă de UEFA pentru ca România să organizeze o serie de partide din Campionatul European de fotbal ediția 2020.
Modernizarea canalului navigabil Dunăre-Marea Neagră, inclusiv pentru înlocuirea echipamentelor vechi de aproape 40 ani, anunțată anterior de autorități să fie încheiată în 2017, are ca dată de terminare "anul 2020 - în funcție de alocații". Totalul necesar de finanțare până la finalizare se ridică la 1,1 miliarde lei, totu din bugetul de stat.
Pe listă proiectelor care vor fi finanțate cu prioritate din bugetul pe anul viitor au mai fost incluse, printre altele, construcția variantei de ocolire Târgu Mureș (al cărui stadiu de execuție a avansat de la 0%, anul trecut, la 5%, care necesită o finanțare de 111,9 milioane lei și care este prevăzută să fie terminată anul viitor), construcția autostrăzii Sebeș-Turda (stadiu de execuție avansat de la 0%, anul trecut, la 14%, cu o finanțare de 2,2 miliarde lei și prevăzut să fie finalizată anul viitor), reabilitarea DN76 Deva-Oradea (stadiu de execuție 16%, finanțare de 576,1 milioane lei, finalizare anul viitor), construcția variantei de ocolire Târgu Jiu (stadiul de execuție de doar 2%, necesitând o finanțare de 162,6 milioane lei și având termen de finalizare anul viitor), construcția autostrăzii Lugoj-Deva începută în mai 2007 (cu un stadiu de execuție de 36% și un necesar de finanțare ridicat de la 1,6 miliarde lei, ultima estimare, la 2,3 miliarde lei ) prevăzută să fie finalizată anul viitor, reabilitarea DN6 Alexandria-Craiova începută în mai 2011 (stadiu de execuție 89%, necesar de finanțare ridicat de la 274,2 milioane lei, ultima estimare, la 300,6 milioane lei și având ca termen de finalizare anul 2016), palatul de justiție Prahova început în 1996 (stadiu execuție 60%, finanțare ridicată de la 94,7 milioane lei la 96,1 milioane lei și estimat acum să fie finalizat în 2016, nu în 2017).
Alte proiecte incluse pe lista priorităților în bugetul de anul viitor sunt modernizarea centurii rutiere a municipiului București (stadiu de execuție 20%, finanțare de 475,2 milioane lei, finalizare în 2017), secțiunea Parc Bazilescu-Lac Străulești a liniei de metrou Gara de Nord-Străulești, pentru zonele Bucureștii Noi și Chitila (stadiu de execuție 62%, finanțare de 737,9 milioane lei, finalizare în 2017), autostrada “Transilvania” Brașov-Cluj-Borș (stadiu de execuție 30%, finanțare de 4,8 miliarde lei, termene de finalizare în 2016 pentru tronsoanele Târgu Mureș-Ogra, Ogra-Câmpia Turzii, Gilău-Nădășelu și Suplacu de Barcău-Borș, în 2017 pentru Nădășelu-Mihăești și în 2018 pentru Mihăiești-Suplacu de Barcău), varianta de ocolire a municipiului Constanța (stadiu de execuție 45%, finanțare de 277 milioane lei, finalizare în 2017), reabilitarea DN66 Filiași-Petroșani (stadiu de execuție 39%, finanțare de 173,3 milioane lei, finalizare anul viitor), modernizarea DN73 Pitești-Câmpulung-Brașov (stadiu de execuție 15%, finanțare de 407,7 milioane lei, finalizare anul viitor), consolidarea sediului Ministerului Economiei de pe Calea Victoriei (stadiu execuție 55%, finanțare de 94,4 milioane lei, finalizare în 2019), amenajarea Palatului de Justiție Neamț (stadiu de execuție 8%, finanțare de 94 milioane lei, finalizare în 2017).
Pe lista proiectelor prioritare a fost păstrată și autostrada București-Brașov (stadiu de execuție 39% și necesitând o finanțare de 5,8 miliarde lei), dar pentru care termenul estimat acum de finalizare a tronsonului Comarnic-Brașov, undeconcesiunea a eșuat din cauza problemelor cu finanțare ale investitorului, nu mai este 2016, ci 2020. Pentru celelalte tronsoane ale autostrăzii au fost păstrate termenele anunțate anterior, respectiv anul viitor București-Ploiești și în 2019 Ploiești-Comarnic.
Alte proiecte prioritare, dar cu un termen de finalizare amânat față de cel estimat oficial inițial sunt construcția autostrăzii de centură a municipiului București-sector centura sud (aflat la stadiul zero de execuție, necesitând o finanțare de 3,1 miliarde lei și pentru care termenul de finalizare a fost împins de la 2018 la 2020), construcția variantei de ocolire Bacău (tot stadiul zero de execuție, finanțare necesară de 491,6 milioane lei și termen de finalizare amânat de la 2016 la 2017), realizarea sistemului informațional de management integral al apelor început în 2006 (stadiu de execuție de 32%, necesar finanțare de 526,9 milioane lei, termen de finalizare amânat de la 2017 la 2020).
Proiecte care urmează să înceapă în acest an și sunt incluse la priorități în bugetul de anul viitor sunt și cele privind stadionul de fotbal din Craiova (finanțare de 241,6 milioane lei și termen de finalizare în octombrie 2016), construcția unui pasaj suprateran pe centura rutieră București-Domnești (finanțare de 232,8 milioane lei și termen de finalizare în 2017), modernizarea infrastructurii privind siguranța circulației pe DN1 București-Ploiești (finanțare de 107,3 milioane lei și termen de finalizare în 2017), modernizarea DN52 Alexandria-Turnu Măgurele (finanțare de 236,8 milioane lei și termen de finalizare în 2017), modernizarea infrastructurii portuare la Constanța (finanțare de 214,2 milioane lei și termen de finalizare încă nespecificat), construcția variantei de ocolire Strei (finanțare de 387,7 milioane lei, termen de finalizare în 2017), resdeschiderea circulației feroviare pe podul nou de cale ferată peste râul Argeș, linia București-Giurgiu (finanțare de 308,5 milioane lei și termen de finalizare în 2018), extinderea secției de oncologie a Spitalului de Urgență București (finanțare de 150,2 milioane lei, termen de finalizare în iulie 2017), construcția varantei de ocolire Satu Mare (finanțare de 721,4 milioane lei, termen de finalizare în 2017), construcția variantei de ocolire a municipiului Slatina (finanțare de 217,8 milioane lei și termen de finalizare în 2019).
Tot la priorități pentru finanțare au fost incluse și o serie de lucrări pentru care contractele încheiate cu alte firme au fost reziliate, urmând să fie din nou licitate. Acestea sunt cele care vizează lărgirea la patru benzi a centurii București Sud (stadiu zero de execuție, finanțare de 903,7 milioane lei), construcția variantei de ocolire Suceava (stadiu de execuție 88%, finanțare de 63,3 milioane lei), construcția centurii de ocolire Craiova varianta sud (stadiu zero de execuție, finanțare de 164,7 milioane lei), modernizarea DN72 Găiești-Ploiești (stadiu de execuție 84%, finanțare de 99 milioane lei), amenajarea DN 18 Moisei-Iacobeni (stadiu de execuție 14%, finanțare de 449,1 milioane lei), consolidarea DN57 Orșova-Pojejena (stadiu de execuție 70%, finanțare de 241,1 milioane lei).
Pe listă sunt incluse și o serie de proiecte “istorice”, începute în perioada regimului communist și nefinalizate nici până în present, precum amenajarea canalului navigabil Poarta Albă-Midia Năvodari (început în iunie 1983 și aflat la un stadiu de execuție de 80%, care mai necesită încă un milliard de lei din buget și are ca termen de finalizare “anul 2020-în funcție de alocații”), amenajarea acumulării de apă Runcu din județul Maramureș (început în 1987 și aflat la un stadiu de execuție de 54%, care mai necesită încă 192,1 milioane lei și are ca termen de finalizare anul 2020), electrificarea liniei de cale ferată Tecuci-dispecer feroviar Galați (început în octombrie 1989, aflat la un stadiu de execuție de 74%, care mai necesită 135,9 milioane lei și are ca termen de finalizare sfârșitul anului 2018), acumularea de apă Mihăileni pe râul Crișul Alb din Hunedoara (început în 1987, aflat la un stadiu de execuție de 72%, care mai necesită 25,5 milioane lei și are ca termen de finalizare anul 2018), amenajarea unei zone de acces a navelor în portul Constanța Sud pe canalul Dunăre-Marea Neagră (început în martie 1987, aflat la un stadiu de execuție de 39%, care mai necesită 146,1 milioane lei și are ca termen de finalizare decembrie 2017), precum și celebra deja linie nouă de cale ferată Vâlcele-Râmnicu Vâlcea, ajunsă și în atenția Fondului Monetar Internațional din cauza penalităților care se adună urmare a rezilierii contractului cu firma constructoare (început în iunie 1979, aflat la un stadiu de execuție de doar 3%, care necesită 1,6 miliarde lei din buget și are ca termen de finalizare sfârșitul anului 2017).
În 1996, CFR a semnat cu aso¬cierea dintre compania italiană Secol și societatea americană Royal Inter Trade un contract de realizare a liniei de cale ferată Vâlcea-Vâlcele și de refacere, consolidare și supraînălțare a căii ferate în zona Porțile de Fier I, la o valoare de 138 milioane do-lari. Ulterior, Guvernul a decis să renunțe la proiect, iar CFR a reziliat unilateral contractul, dar antrepre¬no¬rul italo-american a obținut la Înalta Curte de Casație și Justiție o hotărâre defi¬ni¬tivă și irevocabilă de realizare a lucrării, cu daune de 1.000 dolari pentru fiecare zi de întârziere plătite de partea română.
În condițiile în care, pe fondul lipsei de fonduri alocate de Guvern, compania CFR tot nu și-a dat acordul pentru executarea lucrării, în contul operatorului feroviar s-au adunat daune totale de circa 1,3 milioane dolari. Cumularea acestor penalități ar înceta doar după executarea contractului, a cărui valoare este însă estimată în prezent la de patru ori mai mult decât suma inițială, din cauza majorării prețurilor la materii prime, materiale și manoperă.
În 2012, Fondul Monetar Internațional a impus Guvernului să renegocieze contractul pentru linia de cale ferată Vâlcea-Vâlcele și să găsească soluții de finanțare a proiectului, chiar și cu garanții de stat.
