Clasa politică lasă în economia privată aproximativ 7,7 miliarde lei anul viitor prin relaxarea fiscală propusă în urma negocierilor privind Codul Fiscal aplicabil de la 1 ianuarie, adică jumătate față de estimarea inițială, realizată pe baza legii trimise spre revizuire de președintele Klaus Iohannis.
Măsurile propuse inițial de Guvern și votate în Parlament atât de Putere, cât și de Opoziție, aduceau un minus de venituri la buget calculat de Ministerul Finanțelor de 15,5 miliarde lei.
În urma negocierilor politice, se reduce cu aproape 8 miliarde de lei suma care urmează să rămână la dispoziția mediului privat prin reducerea taxelor de anul viitor, reprezentând 3,3% din totalul veniturilor bugetare preconizate pentru acest an și peste 1% din PIB.
Potrivit unui document elaborat de Ministerul Finanțelor și obținut miercuri de Profit.ro, impactul negativ asupra bugetului public pentru anul viitor va fi însă chiar mai mic de 7,7 miliarde lei, întrucât sumele lăsate în mediul privat vor antrena noi afaceri, care vor susține creșterea economică și, implicit, veniturile bugetare.
"Impactul bugetar brut al măsurilor cuprinse în Codul Fiscal (aprobat de Senat în data de 01.09.2015), pentru anul 2016, este de -7,7 miliarde lei (...) Impactul bugetar brut care presupune un minus de încasări la buget constituie în același timp resursă la angajatori pentru investiții și ocupare, care generază amplificarea activității economice și, ca urmare, efecte de runda a doua pozitive asupra veniturilor bugetare", se arată în document.
În urma negocierilor politice, partidele politice au ajuns în urmă cu două săptămîni la un acord privind reformele fiscale care vor fi aplicate de la 1 ianuarie 2016, după ce proiectul inițial de Cod Fiscal prezentat de Guvern a fost criticat dur de Banca Națională a României și trimis pe 17 iulie spre reexaminare de președintele Klaus Iohannis.
Politicienii au convenit ca TVA să scadă de la 24% la 20% de la începutul anului viitor și la 19 % de la 1 ianuarie 2017, dar au amânat pentru un an eliminarea taxei pe stâlp și a supraccizei de 7 eurocenți la benzină și motorină, precum și reducerea impozitului pe dividende. Inițial, TVA urma să coboare la 19% de la 1 ianuarie 2016.
În evaluarea impactului de runda a doua, Ministerul Finanțelor a utilizat un "micromodel de impact fiscal" și au rezultat venituri compensatorii din TVA colectat ca urmare a investițiilor și a consumului suplimentare, din contribuții sociale și impozitul pe veniturile din salarii, precum și din alte taxe și impozite încasate ca urmare a efectului de multiplicare în economie.
"Astfel, pentru anul 2016 s-a estimat că prin valorificarea de către sectorul privat a disponibilităților bănești rezultate prin aplicarea noului Cod Fiscal se vor obține venituri bugetare suplimentare de circa 2,3 miliarde lei. La acestea se adaugă reducerea cheltuielilor bugetare ca urmare a aplicării Codului Fiscal, evaluată la 0,5 miliarde lei", se mai spune în document.
Ca urmare, impactul bugetar net estimat de către Finanțe se ridică la mai puțin de 5 miliarde lei.
La acest nivel, statul începe să pară mult mai preocupat de problema rambursării taxei auto percepută de Guvern de la aderarea României la UE decât de acoperirea deficitului rezultat din relaxarea fiscală. Potrivit unui alt document obținut de Profit.ro, statul este presat de justiție să achite integral o notă de plată uriașă - peste 7 miliarde de lei - pentru aproape nouă ani în care i-a obligat pe români să suporte taxe auto neconforme cu dreptul UE.
Noua formă a Codului Fiscal urmează să primească joi votul final în Parlament.
