Guvernul a anunțat că intenționează să reducă numărul de posturi vacante din administrația publică prin desființarea celor peste 200.000 de posturi neocupate. La nivelul lunii aprilie, potrivit datelor Profit.ro, erau neocupate 204.468 de posturi, față de 1.279.314 ocupate. Aceste posturi, așa cum este practica în Ministerul Finanțelor, au fost prinse doar în cazuri excepționale la construcția bugetului pe 2023, astfel că eliminarea lor de pe hârtie nu ar aduce economii directe la buget.
Un alt obiectiv al desființării acestor posturi ar fi, pe cale de consecință, eliminarea unor posturi de șefi, deci economii la buget, caz în care sunt vizați însă șefii mici, de birou sau de serviciu, foarte mulți delegați pe posturi și cu salariu mai mare, de șef, doar 6 luni din 12.
Măsura ar genera pentru buget economii de amploare redusă și, având în vedere contextul, pare să fie, mai degrabă, parte a demersului guvernanților de a pune alături de creșterile de taxe, aflate în pregătire, și propuneri pentru reducerea cheltuielilor statului. Executivul caută de mai multe luni măsuri pentru echilibrarea finanțelor publice. Impactul unui prim set de măsuri de austeritate, adoptat în luna mai, a fost deja anulat de creșterile de salarii acceptate de către Guvern la presiunea sindicatelor, în special în educație.
CITEȘTE ȘI Doi din trei angajați ai statului sunt femei. Femeile au o pondere mai ridicată în funcții de decizie în administrația centrală a statului - cele mai multe la Sănătate, Muncă și Finanțe, iar cele mai puține la Apărare și Energie
În prezent, angajările cu unele excepții, sunt restricționate și depind de decizia Guvernului, ca urmare a măsurilor de austeritate adoptate în luna mai. Eliminarea posturilor vacante nu ar echivala cu oprirea angajărilor în cazul acelei instituții, ci intenția ar fi să fie controlate de la nivel central. În acest caz ar fi avantajate instituțiile mari și primăriile influente, în timp ce în cazul celor mai mici ar fi mai dificil să obțină aprobarea.
Situația angajărilor făcute de guverne în ultimii ani
Potrivit datelor prezentate de Profit.ro, din administrația centrală, unde sunt ocupate 816.000 posturi, ar urma să dispară 102.700 de posturi vacante, iar din administrația locală ar fi eliminate 101.800 posturi vacante, la un număr de funcții ocupate de 463.000.
Afectați vor fi șefii mai mici, care vor trece pe funcții de execuție. Diferențele salariale pentru aceștia nu sunt mari
Potrivit reprezentanților angajaților din finanțe publice, măsura Guvernului ar duce la eliminarea unor posturi de șefi mai mici, cum ar fi cele de șef de birou sau șef de serviciu.
CITEȘTE ȘI GRAFICE Creditarea accelerează ușor în vară, depozitele scadDe exemplu, în cadrul ANAF, un șef de serviciu are circa 8.500 de lei net, un șef de birou cam 7.500 lei, iar personalul de execuție superior în jur de 6.500 de lei.
Totodată, sunt dese situațiile, mai ales în țară, în care posturile acestea sunt ocupate prin delegare, caz în care, chiar dacă persoana exercită funcția 12 luni, este plătită cu salariu mărit 6 luni, iar restul de 6 luni cu salariul de la postul de bază.
În cazul în care un post de conducere ar fi desființat, economia rezultată la buget ar fi în cazul ANAF, de exemplu, de 12.000 de lei pe an pentru un șef de birou sau de 24.000 de lei pentru un șef de serviciu, iar dacă posturile erau deja vacante și ocupate prin delegare, economia la buget ar fi la jumătate față de aceste sume.
"Dispărând numărul de posturi vacante, vor trebui să elimine și din posturile de conducere. Vor fi afectați șefi mai mici, cum sunt șefii de birouri sau de servicii, care nu au numărul de posturi ocupate. Pe de altă parte, mai ales prin teritoriu, multe dintre aceste posturi de șefi mici sunt și ele vacante, dar sunt ocupate prin delegare. Persoana delegată conduce tot anul, dar primește salariul de șef doar șase luni, pentru că delegarea e limitată", a declarat, pentru Profit.ro, președintele SindFisc, Liviu Toader.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Guvernul a ajuns la o înțelegere informală cu Bruxelles-ul să nu piardă bani UE pentru depășirea țintei de deficit în 2023 și 2024. Dar trebuie să crească taxe
Instituțiile unde ar fi desființate multe posturi
- primării - 58.635 posturi vacante
- spitale - 49.727posturi vacante (din care 15.370 neocupate la unități finanțate prin FNUASS ți 34.357 la unități sanitare din subordinea autorităților locale)
- armată - 22.617 posturi vacante
- poliție - 14.531 posturi vacante
- învățământ - 14.500 posturi vacante în învățământul superior și alte 5.874 la Ministerul Educației
Altele
- Secretariatul General al Guvernului - 2.095 posturi vacante
- Administrația prezidențială - 109 posturi vacante
- Ministerul Finanțelor (inclusiv ANAF) - 3.294 posturi vacante
- SPP - 188 posturi vacante
- STS - 384 posturi vacante