Ministerul Economiei și-a bugetat pentru anul acesta cheltuieli totale în valoare de 6 milioane lei cu paza și întreținerea a ceea ce reprezintă participația României la ceea ce a mai rămas din combinatul minier neterminat de îmbogățire a minereurilor acide cu conținut de fier de la Krivoi Rog din Ucraina, proiect "multinațional" gigant al țărilor din fostul bloc socialist, demarat în anii ’80 și abandonat în urmă cu mai bine 20 de ani, în 1998, și în care se estimează că statul român a "îngropat" circa 1 miliard de dolari.
Suma bugetată pentru anul în curs este cu aproape 50% mai mare decât cea alocată în 2018, de puțin peste 4 milioane lei. În 2017 și 2016, cheltuielile statului la Krivoi Rog s-au cifrat la 3,9 milioane lei, respectiv 3,75 milioane lei. Banii reprezintă decontarea cheltuielilor efectuate de firmele românești care se ocupă cu întreținerea și paza obiectivelor realizate de România la combinat. Acestea sunt ARCOM SA, ARCIF SA și Uzinexport SA.
"În prezent, pe platforma CIM Krivoi Rog își desfășoară activitatea aproximativ 90 de persoane", au declarat, pentru Profit.ro, reprezentanții Ministerului Economiei, care asigură, potrivit legislației în vigoare, fondurile necesare decontărilor.
Aceștia au transmis că la majorarea bugetului pentru anul 2019, față de 2018, au fost luate în calcul riscul de depreciere a monedei naționale ucrainene, grivna, dar și a leului, față de dolarul american, creșterea contribuțiilor sociale datorate pe salariile angajaților firmelor românești care activează la Krivoi Rog, precum și majorarea salariului minim pe economie. În plus, au invocat și Legea finanțelor publice, care prevede că, pentru o execuție bugetară prudentă, ordonatorii principali de credite rețin inițial 10% din creditele bugetare aprobate pe fiecare destinație, procentul fiind ulterior alocat în semestrul II al anului, după ce Guvernul și Consiliul Fiscal examinează situația bugetară de la acel moment.
Asta pentru că grosul cheltuielilor statului de la Krivoi Rog reprezintă decontarea cheltuielilor de personal ale firmelor contractoare. Acestea s-au ridicat la 3,645 milioane lei anul trecut și 3,562 milioane lei în 2017, incluzând salarii, concedii de odihnă și medicale, diurne de deplasare și delegație, CAS-uri, comisioane plătite Direcțiilor generale de muncă, cheltuieli cu medicamente, spitalizări, consumabile, obiecte de inventar și protecția muncii, precum și cheltuieli de transport România – Ucraina și retur, dar și local.
Minsterul mai decontează cheltuieli cu materiale necesare pentru intervențiile la lucrările de bază, executate si recepționate, și pentru întreținerea organizării de șantier, cheltuieli cu carburanții și lubrifianții necesari mijloacelor auto și utilajelor care participă la lucrările de întreținere, cheltuieli cu utilitățile (energie electrică, gaze, apă, telefon, fax), precum și comisioane și speze bancare aferente operațiunilor efectuate pe șantierul Krivoi Rog. Toate acestea s-au ridicat la 383.000 lei în 2018 și 345.000 lei în 2017.
Deși lucrările la combinat au fost de facto abandonate demult, oficial se consideră că acestea au fost doar sistate.
"Începând cu anul 1998, datorită lipsei surselor de finanțare din partea Ucrainei, lucrările la CIM Krivoi Rog au fost sistate. Parte din obiectivele construite și finalizate de antreprenorii români din cadrul CIM Krivoi Rog, precum și cele cu destinație de locuințe și social-culturale din Dolinska au fost predate părții ucrainene. Pentru obiectivele nepredate, aparținând statului român, în baza Hotărârii Guvernului nr. 643/1999 privind modul de decontare a cheltuielilor efectuate de antreprenorii români pe perioada de sistare a lucrărilor de construcții montaj, Ministerul Economiei asigură fondurile necesare pentru întreținerea în stare de funcționare a stațiilor și substațiilor electrice și a stațiilor de pompare-drenaj, paza și siguranța obiectivelor și instalațiilor la obiectele de bază realizate de partea română, depozitelor de materiale și utilaje tehnologice existente în stoc, paza, siguranța și menținerea în funcțiune a spațiilor de cazare, cantinelor, centralelor termice și instalațiilor de apă, canalizare și de gaze pentru celelalte obiecte ale organizării de șantier, execuția unor lucrări de întreținere la utilajele și instalațiile tehnologice montate ale Complexului 1 de pornire, în vederea menținerii acestora în stare de fiabilitate, precum și depozitarea în spații corespunzătoare a echipamentelor aflate în custodie la societățile furnizoare române", explică Ministerul Economiei.
Participarea României la proiectul Krivoi Rog s-a făcut în baza Convenției dintre Guvernul Republicii Socialiste România (RSR) și Guvernul Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice (URSS) privind colaborarea în construirea pe teritoriul URSS a combinatului, semnată la Moscova la 29 decembrie 1986. La aceeași dată, tot la Moscova, au mai fost semnate Protocolul la această Convenție, precum și Convenția dintre Guvernul RSR și Guvernul URSS cu privire la condițiile de amplasare și de activitate pe teritoriul URSS a organizațiilor de antrepriză din RSR pentru construirea combinatului minier de îmbogățire a minereurilor acide cu conținut de fier de la Krivoi Rog.
După prăbușirea URSS și preluarea administrației combinatului de către Ucraina ca stat independent, implicate în această colaborare au mai rămas doar Ucraina, România și Slovacia. În baza Convenției interguvernamentale româno-sovietice din 29 decembrie 1986, precum și a Protocolului interguvernamental româno-ucrainean din 5 mai 1994, aprobat prin HG nr. 219/1994, participarea României la construirea Krivoi Rog reprezintă circa 27% din totalul investiției.
Se estimează că România a "îngropat" în total la Krivoi Rog circa 1 miliard de dolari. Vara trecută, Guvernul anunța că în ședința sa din 12 iunie ar putea discuta un memorandum cu tema "Mandatul pentru reluarea negocierilor cu partea ucraineană în vederea recuperării cheltuielilor efectuate de România în cadrul participării la construirea Combinatului Minier de Îmbogățire a Minereurilor Acide de la Krivoi Rog (Ucraina)".
"În anul 2018 nu s-a aprobat în Guvern niciun memorandum referitor la CIM Krivoi Rog", precizează însă acum Ministerul Economiei.
Un memorandum similar a fost, de altfel, aprobat (degeaba) de Guvern cu exact 5 ani înainte, pe 12 iunie 2013. În anul respectiv, ministrul de atunci al Economiei, Varujan Vosganian, declara că există auspicii favorabile ca România să obțină compensări pentru investiția de la combinatul de la Krivoi Rog, în condițiile în care autoritățile ucrainene intenționează să privatizeze combinatul, lucru care însă nu s-a mai întâmplat. Vosganian mai explica atunci că există dezacorduri cu partea ucraineană privind nivelul investițiilor românești recepționate la Krivoi Rog.
Între timp, "fantoma" Krivoi Rog continuă să producă efecte negative neașteptate. În 2017, Uzinexport, unul dintre antreprenorii români de la Krivoi Rog, a dat în judecată Ministerul Economiei pentru a-și recupera cheltuieli de circa 750.000 de lei cu depozitarea unor calculatoare în valoare totală de 5 milioane dolari care ar fi trebuit să ajungă pe șantierul românesc de la Krivoi Rog, dar nu au mai ajuns din cauza sistării lucrărilor. Compania a câștigat procesul și pe fond, și în apel anul trecut, iar acum urmează judecarea recursului.
Potrivit documentelor dosarului, este vorba despre "cheltuieli de depozitare a 420 de colete ce conțin tehnica de calcul necesară combinatului CIM Krivoi Rog Ucraina (ce reprezintă circa 40 de tir-uri), cu o valoare de circa 5 milioane dolari, proprietatea statului român. Suma reprezintă debitul aferent trimestrul I 2014 - trimestrul II 2017". Unitățile au fost fabricate în anii ’90 la Fabrica de Calculatoare Electronice Felix.
Suprafața necesară depozitării celor 420 de colete este de 810 mp. Calculatoarele au fost ținute până în 2007 la Automatica SA, în Floreasca, până la vânzarea activelor acesteia, după care Uzinexport a fost nevoită să le mute la Upetrolam SA, societate din același grup.
"Începând cu trimestrul I 2014, în mod nejustificat, Ministerul Economiei refuză să plătească prețul depozitării", a reclamat Uzinexport în instanță.
În replică, Ministerul Economiei a susținut că "întrucât pentru cheltuielile de depozitare a utilajelor aflate în țară și nelivrate în șantier părțile au convenite ca ulterior să fie încheiat un act adițional (la convențiile de decontare încheiate anterior – n.r.), act care nu a fost încheiat până la data prezentei, solicitarea reclamantei de obligare a Ministerului Economiei la plata acestor cheltuieli, invocând convențiile încheiate, este inadmisibilă", argument neacceptat de instanță.
