Devenită oficial cea mai mare bancă din România după active, în urma mai multor achiziții care au completat creșterea organică, Banca Transilvania vrea să crească în continuare peste media pieței și a avansului PIB, spune, pentru Profit.ro, Omer Tetik, CEO al băncii. O nouă achiziție este exclusă în actualul context economic, arată acesta, însă potential mare de creștere vede în continuare în zone în care BT a devenit lider, cum e cea a cardurilor. Digitalizarea rămâne prioritară, iar în următoarele două luni aplicația de mobile banking va fi schimbată în totalitate, anunță Tetik, precizând că BT va veni în curând și cu soluții bancare în premieră, precum retrageri de bani de la ATM fără card, doar cu telefonul. Banca se pregătește și pentru eventuale evenimente negative pe care deteriorarea situației economice le poate aduce, după un an în care costul riscului a crescut deja de 10 ori la BT.
Președintele BT a răspuns (pe e-mail) mai multor întrebări adresate de Profit.ro despre detaliile celei mai recente fuziuni, cu Bancpost, a cărei integrare dezvăluie că a costat până acum 60 de milioane de euro, despre rezultatele financiare pe anul trecut și planurile pe anul în curs și despre impactul pe care evoluția mediului economic îl poate avea pentru banca pe care o conduce.
Referitor la taxa pe activele bancare, BT consideră că și-a exprimat până acum poziția oficială, pe care dorește să o mențină, astfel încât, fiind în discuție și modificări ale OUG 114, până la clarificarea legislației nu a dorit să răspundă întrebărilor trimise legate de: impactul formei actuale asupra băncii în ceea ce privește solvabilitatea, profitul, cerințele de capital, investiți oprite sau revizuite, cheltuieli luate în calcul pentru tăiere, soluții de reducere a impactului pentru acționari și clienți, eventuale planuri de reducere a plasamentelor în titluri de stat, riscuri create de contextul actual pentru băncile cu expuneri mari pe titluri, dificultăți potențiale viitoare în finanțare, riscuri de intensificare a controalelor și sancțiunilor unor instituții precum ANAF, Consiliul Concurenței, ANPC sau autorităților responsabile cu protecția datelor personale.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
FUZIUNE
Profit.ro: Banca Transilvania a devenit oficial cea mai mare bancă din România, după ce a fost și cea mai activă în ultimii ani în privința extinderii prin fuziuni/achiziții. Pe ce segmente și cu cât a crescut cel mai mult cota de piață după cea mai recentă fuziune, cu Bancpost?
Omer Tetik: Mărimea BT, ca să spun așa, nu a fost un obiectiv în sine pentru noi. Toate investițiile și lansările făcute au fost și sunt pentru a deveni o bancă tot mai bună – ceea ce poate fi mai greu decât miza de a de deveni cel mai mare într-un clasament.
După fuziunea cu Bancpost și datorită creșterii organice a businessului avem peste 3 milioane de clienți și o cotă de piață de 16,5%. Susținem cu finanțări peste 700.000 de clienți - și avem în portofoliu 475.000 de carduri de credit, care generează aproximativ 35% din tranzacțiile realizate cu carduri de credit la comercianții din România.
În continuare obiectivul nostru este să fim cea mai bună bancă din România, pentru clienți. Dacă, clienții noștri sunt fericiți, toti ceilalți indicatori vin de la sine. Pentru asta am avut investiții semnificative, atât în digitalizare, cât și în resurse umane și în upgradarea experienței în agențiile și sucursalele noastre.
Ce ipoteze de profitabilitate, creștere, rate dobândă și evaluări ați avut în analizele făcute înainte de achiziția Bancpost? S-au dovedit până acum corecte? Pentru care sunt riscuri să se dovedească incorecte în noul context economic?
Am analizat extrem de atent portofoliul Bancpost și complementaritatea cu portofoliul nostru, politica de risc și gestiunea riscului. Eventuale turbulențe economice nu ne-ar avantaja, însă suntem încrezători că totul va fi bine, iar ipotezele pe baza cărora am analizat Bancpost sunt corecte și rămân valabile.
Bancpost a avut un portofoliu solid de clienți și de credite retail. Clienții persoane fizice sunt, ca profil, stabili inclusiv în perioade nesigure, deși noi nu vedem că ar fi așa ceva la orizont în viitorul apropiat. În plus, portofoliul Bancpost ne-a asigurat o bună complementaritate geografică.
Planul nostru a fost să oferim o experiență cât mai bună clienților Bancpost, astfel încât să înceapă să lucreze tot mai mult cu BT și astfel să extindem relația. Până acum am reușit asta. De asemenea, am încercat acest lucru fără să aibă impact negativ asupra clienților BT, adică să nu simtă cele câteva luni cât a durat integrarea Bancpost. Mai mult decât atât, datorită colaborării pozitive cu clienții pe care îi aveam deja la BT am avut capitalul necesar, dar și curajul să facem această investiție.
Bankingul se schimbă, BT a crescut mult și sunt absolut necesare investiții în tehnologie, dar și un anumit număr de clienți ca să rămâi o bancă profitabilă. Pe noi ne ajută acum dimensiunea, putem face mai ușor investiții și optimizări care să aducă un impact în experiența clienților.
În strategia de fuziune, un obiectiv anunțat a fost crearea de oportunități de scădere a prețurilor pentru clienți prin crearea de economii de scară. Mai există aceste oportunități de scădere a prețurilor în condițiile în care vor crește alte costuri fiscale (inclusiv ca efect OUG 114) neașteptate înainte de preluarea Bancpost?
Scăderea prețurilor pentru clienți este unul dintre obiectivele principale pentru banca noastră, însă, în funcție de contextul economic, vom vedea în ce orizont de timp vom putea aplica acest lucru.
Pe de altă parte, din rezultatele noastre financiare, făcute publice în februarie a.c, precum și din rezultatele aferente anilor trecuți, se vede că veniturile au crescut fără să creștem costurile pentru clienți, ba chiar le-am redus. Acestea au fost generate de creșterea volumului de business.
De asemenea, consolidarea sistemului bancar din țara noastră înseamnă inclusiv reduceri de costuri pentru clienți și pentru bănci. Ne bucurăm că am contribuit la acest lucru prin cele două fuziuni pe care le-am avut până acum, cu Volksbank România și Bancpost.
Ce reduceri de costuri aveați preconizate prin sinergii și integrarea activităților celor două bănci pentru a putea genera marje mai mari de profit în viitor? S-au materializat conform așteptărilor?
Încă de la început am reușit să oferim clienților Bancpost acces la o rețea extinsă de unități și bancomate, precum și beneficii similare celor pentru clienții BT. Suntem prima bancă din România care a oferit servicii de cont curent gratis și retrageri necomisionate de bani de la bancomatele proprii. Ne bucurăm că acest lucru a devenit un trend pe piață și băncile au preluat ideea, în interesul clienților lor.
Pe măsură ce sinergiile de cost se materializează, planul nostru este să continuăm să transpunem aceste beneficii fie în reduceri de prețuri pentru clienți, fie în investiții suplimentare în digitalizare și customer experience. Acest lucru, în contextul în care costul operațional a crescut foarte tare, iar aici mă refer la chirii, salarii, ajustarea cu inflația. Referitor la salarii, deși costurile au crescut cu aproximativ 26% în ultimii trei ani, nu au crescut și marjele de dobânzi.
Care au fost diferențele între cele două bănci cel mai dificil de gestionat în proiectul de integrare după fuziune? Care au fost soluțiile?
Nu au fost diferențe majore. La Bancpost am găsit o cultură orientată spre client și am apreciat din start punctele forte ale băncii fondate de doamna Elena Petculescu. Ca bănci, avem chiar istorii asemănătoare, sistem IT de core-banking similar, aceleași categorii de clienți, dar și produse asemănătoare. Practic, toate acestea au cântărit mult în decizia noastră din 2017 de a achiziționa Bancpost. În plus, toate aceste similarități au făcut ca întregul proces de integrare să poată fi gestionat în condiții rezonabile, dar și într-un timp record, de doar 8 luni. Desigur, efortul echipei direct implicate în integrare a fost pe măsură.
A trebuit, cum e și firesc atunci când e vorba de integrarea a două companii, să gestionezei cu mare grijă emoțiile echipei, dar prin mobilizare, comunicare directă și cu ajutorul echipei de ambasadori BT la Bancpost credem că am fost conform așteptărilor. Cu atât mai mult cu cât BT înseamnă inclusiv “human banking”.
Câți angajați aveau înainte de fuziune cele două bănci și câți au rămas acum?
Înainte de closing, la Bancpost erau aproape 2.000 de angajați, iar la BT, peste 7.000, iar din ianuarie a.c., la Banca Transilvania avem peste 8.000 de angajați, iar la nivel de Grup BT, 11.000.
Cum ați eliminat redundanțele? Câți angajați au plecat din BT, câți de la Bancpost? Câte unități Bancpost și câte BT au rămas din cele existente în rețea înainte de fuziune și? Care au fost criteriile de selecție?
A fost vorba de suprapuneri, deci mai mult decât de redundanțe. Optimizarea rețelei Bancpost a însemnat și optimizarea echpei, așa încât ne-am uitat la aspecte precum costuri, vizibilitate în piață și portofolii mari de clienți. Am avut multe situații evidente, de exemplu unități situate pe aceeași stradă. De aceea a fost o decizie logică să renunțăm la o chirie și celelalte costuri operaționale tocmai pentru că sinergia fuziunii să funcționeze în interesul clienților.
Care considerați că a fost cel mai valoros lucru / segment / aspect din portofoliul Bancpost pe care BT l-a câștigat prin această tranzacție?
Am avut ocazia de a cunoaște o cultură organizațională care avea o componență interesantă, cu aspecte specifice unui jucător local și caracteristici ale unui grup financiar internațional. De asemenea, am întâlnit oameni foarte loiali brandului, cu know-how și pasiune pentru ceea ce făceau. Printre cele mai importante lucruri care le-a adus fuziunea cu Bancpost este întărirea prezenței noastre în București, iar pe partea de produse, convențiile de salarii. Practic, dorim să continuăm cu responsabilitate ceea ce am preluat pozitiv de la Bancpost.
Invers, de ce “v-ați fi lipsit”, dacă s-ar fi putut, din ce ați preluat odată cu Bancpost, ce a dat cele mai multe neplăceri, neajunsuri?
Un subiect sensibil și deloc ușor a fost gestionarea situației privind portofoliile de credit vândute de Bancpost altor entități financiare cu mulți ani în urmă, înainte de tranzacția Eurobank - BT. Cum este și firesc, orice eveniment care a avut loc înainte de finalizarea tranzacției de cumpărare a Bancpost, și anume momentul aprilie 2018, nu avea cum să intre în aria de răspundere a băncii noastre. Din ce am văzut, prin efortul de comunicare de pe parcursul anului 2018, am reușit să aplanăm această situație. În plus, am încercat să ajutăm clienții prin servicii bancare si consultanță deși nu erau ai noștri.
Cât estimați că vor fi costurile totale ale integrării Bancpost? Cât au fost până acum?
Costul integrării, înregistrat aproape în totalitate în 2018, a fost de aproximativ 280 milioane lei, adică circa 60 milioane euro.
La preluarea Volksbank sperați să nu depășiți 45 milioane euro costuri totale de integrare. Cât au fost până acum?
Pentru Volksbank Romînia ne-am încadrat sub suma 45 de milioane de euro, sumă care nu cuprinde discount-urile oferite de BT celor peste 18.000 de clienți care au acceptat conversia creditelor din franci elvețieni în alte valute. A fost prima noastră experiență, iar anumite ineficiențe le-am perfecționat odată cu integrarea Bancpost.
Vă mai uitați spre o achiziție anul acesta? Încă sunt bănci de vânzare.
La acest moment, după ce am terminat cu bine a doua integrare, nu avem în vedere continuarea investițiilor BT în bănci. Insă nici nu ne încurajează incertitudinile din contextul actual. Cum am spus, obiectivul nostru este să fim cea mai bună bancă din România, pentru clienți. Ne vom concentra pe client și pe experiența lor cu BT.
STRATEGIE ȘI PERSPECTIVE 2019, REZULTATE 2018
Ce obiective rămân valabile pe 2019 și ce revizuiți în noul context?
Finanțarea economiei naționale este obiectivul și prioritatea noastră principală. Vom continua să finanțăm IMM-urile, companiile mari și populația din România.
La fel, ca bancă orientată spre customer experience, suntem conștienți că dacă avem clienți mulțumiți, businessul merge bine. Tocmai de aceea avem în vedere digitalizarea și customer experience-ul din cele peste 500 de sedii.
Ce estimări aveți pentru: creștere depozite atrase de la clienți, raport cost/venituri, raport credite depozite pe 2019?
Vom publica bugetul pentru anul 2019 spre finalul acestei luni, ocazie cu care se va vedea modul în care vedem evoluția BT pe parcursul acestui an. Avand în vedere că am terminat cu perioada de integrare Bancpost, vom propune un cost/venit mai eficient și atunci nu ne așteptăm la schimbări majore în raportul credite/depozite. Vom crește însă serviciile de cont curent – inclusiv investițiile în digitalizare ne vor ajuta cu asta.
Anul trecut, ați crescut la nivelul băncii creditele și avansurile acordate clienților cu peste 22%. Cât au contribuit la creștere diferitele segmente și pe ce mizați în 2019?
Mizăm pe cea mai bună variantă de creștere, peste media pieței, peste media PIB. Aceasta, tocmai pentru că România nu este încă bancarizată suficient și vedem potențial mare de creștere în domeniile în care suntem lider de piață, cum ar fi cardurile.
Ce a contribuit cel mai mult la avansul de 27% al depozitelor în 2018? Cât a fost creșterea pe conturi curente, depozite la termen, cât la persoane fizice și cât la juridice?
Au fost două elemente cheie care au generat +27% depozite în 2018: creșterea organică și ceea ce am preluat de la Bancpost.
La modul general, am susținut întotdeauna cu dobânzi peste media pieței clienții care doresc să economisească – un raport echilibrat economisire-consum este absolut necesar acum în România, inclusiv în contextul deficitului comercial.
BT este poziționată de multă vreme ca bancă ce susține antreprenorii români, iar în 2017 ați modificat segmentele operaționale în încercarea de a eficientiza serviciile pentru clienți persoane juridice. Pe care dintre segmentele – clienți corporativi mari, clienți corporativi medii, IMM și microbusiness ați avut creșteri mai mari în 2018? Exemplificați vă rog cu număr total clienți pe fiecare segment, număr și volum credite noi, sold credite, sold depozite.
Toate liniile de business au arătat creștere în anul 2018, comparativ cu 2017. De exemplu, zona de IMM și Microbusiness a atins 4,7 miliarde sold de credite la finele lui 2018 comparativ cu 4,3 miliarde la finele lui 2017. Dacă adăugăm și soldurile preluate ca urmare a fuziunii cu Bancpost, avem 5 miliarde credite în sold la final de 2018, asta înseamnă o creștere de 16% față de 2017.
În același timp, zona Corporate – care cuprinde clienți Corporativi mari și medii - au ajuns la un sold de 11,2 miliarde lei față de 10,7 miliarde lei la finele lui 2017. Incluzând și soldurile preluate ca urmare a fuziunii cu Bancpost, liniile Corporate arată o creștere de aproximativ 20% față de finele lui 2017. Soldul creditelor Corporate preluate din Bancpost este de 1,6 miliarde lei.
În anul 2018 BT a acordat peste 9 miliarde de lei prin credite companiilor din România. 19.400 de credite au fost acordate clienților IMM și Microbusiness în 2018. In același timp, BT are 290.000 de clienți activi IMM și Microbusiness și 9.300 de clienți corporativi mari și medii activi la finele lui 2018.
Ce avans al venitului net din dobânzi mai estimați în 2018, în noile condiții ale economiei locale, după creșterea de peste 45% de anul trecut?
Creșterea de 45% de anul trecut a fost strâns legată de achizițiile efectuate în cursul anului, cele trei companii din grupul Eurobank: Bancpost, ERB Retail Sevices și ERB Leasing, plus achiziția Victoriabank din Republica Moldova. Condițiile economiei locale au impact direct asupra clienților noștri, ceea ce determină mai departe calitatea portofoliilor noastre de credite responsabila pentru evoluția veniturilor din dobânzi. Mă aștept ca marja netă de dobânzi să fie stabilă sau în ușoară creștere - în sumă absolută.
Ce segmente și cu cât au contribuit la avansul veniturilor din speze și comisioane în 2018? (cât din carduri, etc).
Retail și microîntreprinderi. Cum am menționat, noi am reușit să creștem veniturile pe fondul fuziunii și al creșterii accentuate a volumului de operațiuni, mai ales în contextul în care, în ansamblu, noi am redus costurile clienților.
Care a fost volumul tranzacțiilor prin internet banking anul trecut. Cât din acesta și câți utilizatori activi ați avut prin mobile banking?
Se pare că vorbim de un apetit tot mai mare pentru tranzacțiiele online: volumul tranzacțiilor prin Internet Banking este +20%, iar prin Mobile Banking +54% față de aceeași perioadă a anului trecut. In ceea ce privește numărul de utilizatori BT24 Internet Banking, a depășit 1 milion și este de +14% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar cel de Mobile Banking este de 560.000, și anume +34%.
Ne bucură această tendință, la fel cum ne bucură că reușim să oferim servicii bune și de încredere (SL ridicat) aici. Întotdeauna am fost lideri la features oferite în aplicațiile noastre – oferim funcționalități care variază de la plăți valutare la schimbarea PIN-ului direct în aplicație sau blocarea cardului. Există această percepție în piață că aplicațiile bancare în general sunt pentru plăți, însă în cazul nostru avem functionalități complexe legat de credite și carduri.
Personal, deși în clădirea în care lucrez zilnic este o unitate bancară, atunci când doresc să modific o limită de tranzacționare sau să blochez un card, intru în aplicație și fac asta de acolo. La fel, graficul de rambursare al creditelor mele le urmăresc în aplicație.
Ați achiziționat fintech-ul Timesafe, dezvoltatorul aplicației Pago, iar în ianuarie 2018 ați lansat aplicația wallet BT Pay. Câți utilizatori activi sunt în momentul de față? Care este numărul total al plăților realizate cu telefonul la comercianți, cel al transferurilor de bani și volumul acestor tranzacții?
Da – suntem foarte interesați de investițiile în tehnologie sau start-up-uri care pot să ne ajute să oferim o experiență superioară clienților. Am investit în PAGO și ne bucurăm că aplicația are succes și a impus niște standarde în România. Investiția noastră i-a ajutat să crească și asta este important.
Legat de BT Pay – a fost primul wallet bancar din România și este și acum primul wallet bancar stand alone din România. Clienții folosesc BT Pay atât pentru plăți cu telefonul la comercianți, dar și pentru micro-transferuri rapide către prieteni. În plus, aplicația oferă clienților posibilitatea să își monitorizeze gratuit cheltuielile și să vadă permanent banii din cont. Peste 200.000 de clienți au descărcat aplicația în primul an de la lansare, ceea ce ne bucură. De asemenea, anul trecut am lansat BT Store, platforma online cu soluții non-bancare pentru antreprenori. Aș aminti și completarea colecției de accesorii de plată BT Pay, care cuprinde sticker, brățară, ceas contactless și aplicația cu același nume.
Pregătim și alte soluții de banking, unele chiar spectaculoase, cum ar fi retragerea de numerar de la ATM fără card, doar cu telefonul.
Dorim să fim best early adopter și să aducem aproape de clienți noutățile lansate în lume.
Ne avantajează cumva faptul că suntem printre puținele bănci românești - neintegrată într-o rețea multinațională – asta ne dă mai multă independență să experimentăm și să ne mișcăm în ritmulul epocii pe care o traversăm.
Cât de avansați considerați că sunteți, față de băncile competitoare, în procesul de digitalizare?
Proiectele, investițiile și mai ales rezultatele în businss ne arată că stăm foarte bine la acest capitol. Digitalul, experiența pozitivă pe care o aduce clienților, este o proritate pentru noi. Datorită digitalului am ajuns la aproape 200 de milioane de tranzacții cu cardurile BT, în 2018, ceea ce înseamnă că în fiecare secundă au loc 6 plăți cu cardurile băncii noastre. Sau faptul că cele 50.000 de POS-uri BT reprezintă 25% din terminalele instalate în România. Mai mult decât atât: în 2018, aproximativ 2 milioane de operațiuni au avut loc zilnic prin intermediul BT.
Cum spuneam, aplicația noastra este printre cele mai complete din piață și acum, iar în scurt timp lansăm o aplicație mult mai complexă, dar și cu o interfață upgradată.
Ce funcționalități noi veți introduce în lunile următoare apligațiilor de internet și mobile banking?
Vestea este că vom schimba în întregime aplicația. Va fi un nou mod de a face banking. Prin urmare, în aproximativ două luni clienții băncii vor avea acces la o aplicație nouă, care are la bază tehnologie de ultimă generație. Vom avea și funcționalități noi, cum ar fi posibilitatea de a retrage bani de la bancomat doar cu ajutorul telefonului. In plus, aplicația va îngloba aplicația de banking cognitiv achiziționată de la Personetics, ceea ce înseamnă informații financiare personalizate, oferite în timp real clienților, foarte utile în managementul banilor. Practic, va fi vorba de cea mai bună experiență bancară prin integrarea celor mai puternice tehnologii din domeniul inteligenței artificiale și machine learning. O sa vedeți, va fi ceva revoluționar.
Veți putea susține ritmul investiților dorite initial pentru digitalizare, în noul context economic?
Conderăm tehnlogia un must have, de aceea vom prioritiza acest domeniu din toate punctele de vedere. Sunt sunt câteva proiecte digitale la care lucrăm deja de anul trecut și pentru care am alocat deja sumele necesare. Urmează lansarea lor și suntem siguri că vor fi foarte bine primite de clienți.
Sigur vedem și că prețul tehnologiei crește în fiecare an și asta nu este un lucru bun, pentru că în cele din urmă acest preț ajunge la client sub formă de costuri. La fel, avansul tehnologic vine cu o responsabilitate crescută în zona de securitate și cybersecurity – noi investim în fiecare an milioane ca să securizăm aplicațiile și astfel banii clienților – diferență dintre o bancă și un fintech este că în cazul băncilor reglementarea - care în final protejează clienții - este extrem de strictă. Asta este un lucru excelent, însă vine cu niște costuri mari pe care băncile le acoperă în fiecare an.
Cheltuielile cu personalul au crescut cu 35% anul trecut, la aproape la un milliard de lei. Care este ținta pe 2019?
Cifra se datorează faptului că am preluat cheltuielile cu personalul Bancpost timp de 9 luni, dar și pentru că am acordat salarii compensatorii pentru angajații respectivei bănci în cadrul programului de exit voluntar. Ținta propusă de management pentru anul 2019 va fi prezentată acționarilor pentru aprobare la sfârșitul lunii martie a.c., aprobarea fiind de competetența Adunării Generale a Acționarilor.
Evoluția în 2019 a cheltuielilor cu personalul se vor înscrie în tendințele existente pe piața muncii – încercăm să păstrăm un echilibru între faptul că vrem să avem cei mai buni angajați - care să îi multumescă pe clienți și să ne permită să rămânem cea mai buna bancă din România - și faptul că trebuie să păstrăm costurile sub control, într-o piață a muncii din ce în ce mai concurențială.
Ce impact a avut asupra indicatorilor din bilanț modificarea standardelor contabile IFRS 9. Ce efecte la nivelul volumului provizioanelor pentru depreciere și asupra rentabilității și ratei de solvabilitate?
IFRS 9 aduce ca noutate în modelul de calcul al provizioanelor pentru depreciere componeta “Forward looking”, care înseamnă estimări despre condițiile macroeconomice viitoare. Acest lucru s-a reflectat în 2018 într-un cost ridicat al riscului, dar cu toate acestea impactul în rentabilitate nu a fost semnificativ întrucât efectul creșterii provizioanelor pentru depreciere a fost acoperit de impactul reclasificării titlurilor de trezorerie. Acest lucru a determint un impact global nesemnificativ în capitalurile băncii. In ceea ce privește efectele asupra solvabilității, acestea sunt nesemnificative în contextul în care BT are o solvabiliate solidă și o capitalizare pe masură.
Costul cu riscul a crescut anul trecut de peste 10 ori. Ce estimări aveți pentru 2019?
În loc să ne referim la faptul că a crescut costul riscului de 10 ori, cred că trebuie să spunem că acesta este în limite acceptabile, ceea ce vine din schimările climatului economic. De aceea, o parte din profituri le folosim pentru pregătirea BT pentru eventuale evenimente negative.
Variația costului riscului trebuie privită luând în calcul baza de comparație. Cifrele anului 2018 încorporează impactul aplicarii IFRS 9, care aduce ca noutate componeta de care spuneam, despre estimările privind condițiile macroeconomice viitoare. Pentru 2019, estimăm o creștere economică de 2,8%, ceea ce ne duce la o creștere a costului riscului care anticipează condițiile economice viitoare. Standardul IFRS 9 obligă băncile să includă aceste previziuni în costul riscului. Așadar, pentru 2019 acest cost va fi cât se poate de corelat cu dinamica economiei.
MEDIU ECONOMIC, IMPACT PENTRU BANCĂ
Cum v-au afectat fluctuațiile recente mai ample ale cursului de schimb? Aveți o parte semnificativă a activelor și pasivelor este denominată în valută
Un sfert din pasive este în valută pentru că la BT nu am fost agresivi cu finanțarea în altă monedă. Prin natura activității bancare și a modului cum se gestionează contabilitatea și bilanțul bancar, noi nu suntem afectați direct de fluctuațiile valutare, însă fluctuațiile ne afectează dacă sunt afectați clienții. Totuși, chiar dacă volatilitatea a fost mai mare comparativ cu ce am fost obișnuiți în ultimii ani, aceasta este totuși limitată în comparatie cu ce vedem în alte țări și pe alte piețe.
Ce impact va avea asupra activității băncii o eventuală scădere a ratingului suveran al României? Inclusiv din perspectiva capacității și condițiilor în care banca va putea obține finanțare în viitor.
Sperăm și suntem încrezători că nu va fi să nu fie cazul. Desigur, ar avea efecte dezastruoase pentru costul de finanțare a companiilor și al Statului.
Cele 285 mil. euro împrumutate anul trecut prin emisiunea specială de obligațiuni sunt suficiente pentru a acoperi complet cerințele MREL în cazul BT pentru fondurile eligible care ar urma să fie folosite în caz de bail-in al băncii? Ați avut de la BNR îndrumări orientative despre cerințe suplimentare MREL? Cât a fost prima tranșă de dobândă plătită pentru obligațiunile MREL?
Nu sunt reglementări clare, însă ar trebui să acopere cerințele MREL. Marja oscilează în funcție de Euribor.
Sunteți din decembrie 1999 în România, de 20 de ani. Care a fost cel mai greu an? Dar cel mai bun? De ce?
Am venit în România în anul 2000, după o perioadă în care am lucrat în banking în Moscova, ca manager Trezorerie și Piață de Capital. România înseamnă pentru mine familie și carieră, e de bun augur. Prin urmare, au fost ani buni toți cei care au adus ceva nou și frumos pe aceste planuri, facându-mă fericit și mândru: căsătoria, cei trei copii și pasul spre BT, din 2013. România este o țară frumoasă, europeană, cu perspective bune și o populație educată și bine instruită. Îmi place România și îmi plac românii, cred că nu trece nicio zi fără să apreciez că am venit aici și modul în care am fost primit.
Ca și pentru mulți alții, 2009 a fost cel mai greu an. Eram atunci la o altă bancă, iar criza economică de atunci a adus o schimbare abruptă, care a dus la restructurări. Personal îmi place să fie business, creștere, fluxuri și procese, iar acest lucru l-am trăit întotdeauna la BT, pe lângă o experiență excepțională în relația cu angajații. În criza au suferit și băncile, au suferit și clienții și angajații – ca bancher, întotdeauna am fost nefericit atunci când clienții au avut de suferit.
