Avansul economic solid înregistrat în prima jumătate a anului de țările din Europa Centrală și de Est (ECE) s-a reflectat în creșterea veniturilor din taxele și impozitele colectate la bugetele naționale, mai puțin în România și Ungaria, unde guvernele au ales să stimuleze economia prin tăieri de taxe, astfel că încasările pe acest segment au rămas în urma proiecțiilor oficiale, potrivit unei analize Erste Group.
Veniturile nefiscale au crescut în prima jumătate a anului atât în România, cât și în Ungaria, fiind de natură să micșoreze ecartul dintre execuția bugetară actuală și evoluția țintită de autorități, însă România trebuie să ia măsuri suplimentare pentru a reduce riscurile fiscale, notează proprietarul BCR.
Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 117,2 miliarde de lei, au crescut, în termeni nominali, cu 8,2% (+0,2% din PIB), susținute, în principal, de contribuțiile sociale, fondurile de la Uniunea Europeană și de veniturile nefiscale.
Pe de altă parte, veniturile fiscale au scăzut cu 1,1% (-0,7% din PIB) față de intervalul similar din 2016, fiind afectate de reducerea cotei standard de TVA, a taxei pe construcțiile speciale și de micșorarea nivelului accizelor la carburanți.
Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 123,5 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 10% față de prima jumătate a anului trecut.
Accelerarea creșterii economice în al doilea trimestru a compensat doar parțial efectele tăierilor de taxe operate la începutul anului, iar Guvernul a propus deja majorarea accizelor la carburanți începând cu luna septembrie.
Potrivit analiștilor Erste, diferența dintre execuția bugetară înregistrată după primul semestru și obiectivele Guvernului poate fi redusă prin restrângerea în continuare a cheltuielilor cu investițiile, atât cele finanțate de la buget, cât și a celor cu finanțare europeană, precum și prin limitarea creșterii cheltuielilor publice cu bunuri și servicii.
