Salariul minim brut va fi înghețat anul viitor la 1.250 lei sau va crește cu cel mult 10-20%, la 1.375 lei sau 1.500 lei, sunt scenariile avute în vedere de Guvern la elaborarea noii Legi a salarizării bugetarilor.
Evoluția salariului minim are însă impact și asupra firmelor și angajaților din sectorul privat.
Scenariul de bază este cel în care salariul minim brut garantat în plată este înghețat anul viitor la 1.250 de lei.
În privința câștigului salarial mediu brut, acesta este prevăzut să crească, în varianta înghețării salariului minim, doar la 3.345 lei în trimestrul I al anului viitor, la 3.405 lei în trimestrul 2, la 3.588 lei în trimestrul 3 și la 3.643 lei în trimestrul 4.
În varianta în care salariul minim crește cu 10%, câștigul salarial mediu brut va fi de 3.595 lei în T1, de 3.660 lei în T2, de 3.856 lei în T3 și de 3.915 lei în T4.
În al treilea scenariu, cu o creștere de 20% a salariul minim, câștigul mediu brut este indicat la 3.839 lei în T1, 3.908 lei în T2, 4.118 lei în T3 și 4.181 lei în T4.
"În perspectiva unei noi creșteri a salariului minim din ianuarie 2017 la valoarea de 1.400 lei, analiza efectelor creșterii salariului minim rămâne un topic de interes sporit. Ne atrage mai cu seamă atenția în acest context efectul pe care creșterea salariului minim l-ar putea avea în sporirea incidenței activități economice informale. O creștere a salariului minim va conduce la pierderea locurilor de muncă pentru cel puțin o parte dintre angajați care vor deveni intr-o primă instanță șomeri și ulterior vor vedea sectorul informal cel puțin ca o soluție pe termen scurt. Astfel, salariul minim poate manifesta un efect pozitiv asupra probabilității de a lucra fără forme legale. Vor fi afectați de această creștere a salariului minim lucrătorii cu productivitate scăzută, în special tinerii și cei slab calificați, mai precis exact persoanele cărora li se adresează în mod direct această măsură", se arată în analiză, cu atenționarea că este nevoie de precauție cu privire la viitoarele creșteri ale salariului minim, mai ales dacă acestea nu țin cont de evoluția pieței muncii.
În documentul aflat în analiza Guvernului există însă avertizarea că o creștere a salariului minim de 10% ar determina scăderea productivității muncii cu 2,3%. Aceasta deoarece, ȋn Romȃnia, creșterea costurilor determinată de creșterea salariului minim nu este compensată prin creșterea productivității, ci, dimpotrivă, productivitatea
scade.
"Dacă se consideră constant numărul de angajați, adică firma nu recurge la reduceri de personal, acest efect s-ar traduce prin diminuarea rezultatelor – venituri mai mici ale
firmelor. Mai mult decȃt atȃt, dacă este observată și o scădere a ocupării, acest rezultat poate fi un semnal de alarmă cum că firmele sunt puse ȋn dificultate de aceste creșteri ale costurilor și fac față cu greu situației: ȋși diminuează numărul de angajați, iar veniturile sunt mai mici, cu importante consecințe negative - reducerea activității, periclitarea poziției pe piață. Din păcate, la nivel macroeconomic, principalul pericol este creșterea prețurilor, deoarece singura alternativă a firmelor de a compensa costurile ridicate este prin transfer către prețurile bunurilor sau serviciilor comercializate", este arătat în document.
CITEȘTE ȘI Judecători: Un angajat poate fi concediat și prin e-mail Din estimările Guvernului rezultă că numărul de contracte de muncă active la nivelul salariului minim brut garantat în plată în luna octombrie 2016 (momentul prelucrării) este cuprins între 1.541.126 și 1.563.770.
Anul trecut au fost identificați 1.227.239 salariați la nivelul salariului minim, ceea ce reprezintă aproximativ 18% din total salariați. Din analiza pe tipuri de gospodării, a fost constatat că în 13,5% din gospodăriile din România există salariați remunerați la salariu minim.
"Un salariat cu salariul la nivelul salariului minim este mai tentat să depună eforturi pentru a obține un venit superior decât un salariat care obține cu 10% mai mult decât nivelul salariului minim. Cu alte cuvinte, atunci când salariul inițial este mai mare cu 10% decât nivelul salariului minim, motivația de a depune eforturi suplimentare pentru a crește nivelul salariului scade ușor, deoarece o mai mare parte din venitul brut (creșterea de 10%) este pierdută ca efect al influenței sistemului de beneficii sociale și taxe. Astfel, pentru un salariat aflat la nivelul salariului minim, din creșterea cu 10% a salariului este pierdută o proporție de circa 31%, pe când pentru un salariat care este la nivelul 110% din salariul minim, din creșterea până la 120% din salariul minim, aproximativ 35% este pierdută. Pe categorii de persoane, mai evidentă posibila demotivare apare în cazul persoanelor de sex masculin, procentul de pierdere crescând de la 26% la 34%, ceea ce poate fi interpretat ca o scădere a inițiativei de căutare a unui loc de muncă plătit superior, dacă este percepută pierderea de venit disponibil. Dacă ar fi să extrapolăm, am putea spune că în acest fel poate să existe o oarecare inerție în ceea ce privește lucrătorii retribuiți cu salariul minim, aceștia fiind ușor descurajați în a depune eforturi suplimentare pentru creșterea veniturilor, așteptând majorarea salriului minim, dacă nivelul salariului minim atinge un anumit nivel", este arătat în documentul aflat în analiza Guvernului.
Concluzia este aceea că se poate vorbi de o oarecare inerție în ceea ce privește lucrătorii retribuiți cu salariul minim, aceștia fiind ușor descurajați în a depune eforturi suplimentare (căutarea unui loc de muncă mai bine plătit, investiție în educație, creșterea calificării etc.) pentru creșterea veniturilor, fiind posibil ca mulți dintre ei să se mulțumească cu creșteri ale salariului minim.
În document mai este atenționat că printre efectele reale ale creșterii salariului minim se numără creșterea câștigurilor salariale ale populației, însă de multe ori cu prețul disponibilizării acelor angajați pe care firmele nu își mai pot permite să îi plătească. Mai mult, creșterea salariului minim poate duce la inflație, deoarece firmele
reacționează la creșterea costurilor prin creșterea prețurilor produselor/serviciilor.
