Aceasta în condițiile în care patronatele au solicitat majorarea contingentului de muncitori străini acceptat în România pentru 2026 la 150.000, iar Ministerul Muncii propunea doar 75.000 de permise pentru anul viitor.
Pentru anul viitor, propunerea Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM), susținută de IMM-uri, a fost de majorare a contingentului de lucrători străini la 150.000 de noi avize de muncă.
Această majorare, susțin patronatele, reflectă realitățile actuale ale pieței muncii din România și răspunde nevoii acute de forță de muncă resimțite în numeroase domenii economice: construcții, HoReCa, transporturi, agricultură și servicii.
Potrivit sursei citate, anul acesta, cererea a depășit contingentul stabilit de Guvern, de 100.000 de lucrători, respectiv peste 230.000 de cereri de avize de angajare au fost depuse până în luna octombrie, potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări.
Sindicatele, pe de altă parte, reclamă că deși patronatele au insistat pe nevoia de a îngheța salariul minim în 2026, susținând că situația economică este una defavorabilă și că este foarte greu să-și păstreze actualele locuri de muncă, s-au opus propunerii Ministerului Muncii de reducere la 75 mii reducere a contingentului de lucrători străini aduși din state terțe, arătând că nevoia de forță de muncă nu poate fi acoperită de resursa de muncă existentă.
În urma dezbaterilor din Consiliul Național Tripartit, secretarul general adjunct al Ministerului Muncii, Cristian Vasilcoiu, a anunțat că în privința contingentului de lucrători non-UE pentru anul 2026, concluzia a fost că el va fi de 90.000, cu 10.000 mai mic decât anul acesta.
Datele oficiale indicau că România avea, la finalul anului 2024, peste 140.640 de angajați proveniți din afara Uniunii Europene.
Aceleași date arătau că numărul total al străiniior (cetățeni din state non-UE) cu drept de ședere în scop de angajare valabil era de aproape 113.000 la data de 31 martie.
În condițiile în care, în ultimii trei ani, Guvernul a permis acordarea a câte 100.000 de permise de muncă anual pentru străini, astfel de evoluții conduc la concluzia că mulți dintre muncitorii străini nu rămân în România, ci pleacă la muncă în alte țări din UE.
Anul trecut, cei mai mulți dintre aceștia au venit din Nepal, Sri Lanka, Turcia și India, iar domeniile în care au activat cu preponderență au fost producția (29.141 de angajați), construcțiile (28.538), comerțul (20.008), HoReCa (18.844) și serviciile administrative și de suport (12.189).
Conform datelor comunicate de către Inspectoratul General pentru Imigrări, până la data de 30 septembrie 2025, au fost eliberate 83.914 avize de angajare/detașare, fiind, totodată, în curs de soluționare un număr de 7.418 de solicitări pentru eliberarea avizelor de angajare/detașare pentru anul în curs.
Prin comparație, potrivit informațiilor furnizate de către aceeași instituție:
- în anul 2024 au fost eliberate 105.977 avize de angajare/detașare;
- în anul 2023 au fost eliberate 101 .251 avize de angajare/detașare;
- în anul 2022 au fost eliberate 108.880 avize de angajare/detașare.
Străinului intrat în România în scopul încadrării în muncă i se prelungește dreptul de ședere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat în registrul general de evidență a salariaților, din care rezultă că salariul este cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. În cazul lucrătorilor înalt calificați, salariul trebuie să fie la nivelul a cel puțin de două ori câștigul salarial mediu brut.
Conform datelor comunicate de Inspectoratul General pentru Imigrări, numărul străinilor posesori de permise de ședere temporară în scop de angajare, detașare, ICT, înalt calificați, valabile la data de 30 septembrie 2025, era de 136.023.
În perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2025, au fost eliberate 61.954 permise de ședere temporară în scop de angajare iar în scop de detașare au fost eliberate 156 de permise de ședere.
Prin comparație: în anul 2024 au fost eliberate 110.365 permise de ședere temporară în scop de angajare și 339 permise de ședere temporară în scop de detașare, în anul 2023 au fost eliberate 82.321 permise de ședere temporară în scop de angajare și 455 permise de ședere temporară în scop de detașare, în anul 2022 au fost eliberate 56.974 permise de ședere temporară în scop de angajare și 190 permise de ședere temporară în scop de detașare.
Potrivit datelor comunicate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, în perioada ianuarie-august 2025 numărul total de locuri de muncă vacante a fost de 407.501 (mai mic cu 9% față de perioada similară din anul 2024).
Principalele domenii de activitate, respectiv primele zece, în care s-a înregistrat la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă un număr semnificativ de locuri de muncă vacante, în perioada ianuarie - august 2025, au fost: curier (26.275), manipulant mărfuri (20.912), muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet (20.484), muncitori în construcția de clădiri (17.799), lucrător comercial (16.246), șofer de autoturisme și camionete (12.237), ajutor bucătar (12.077), conducător auto transport rutier de mărfuri (11.135), muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții (10.878), agent de securitate (10.438).
Din totalul locurilor de muncă vacante înregistrate în bazele de date ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, în perioada ianuarie - august 2025 și puse la dispoziția persoanelor aflate în căutarea unui de loc de muncă din evidențele agenției, 258.203 au fost locuri de muncă declarate în mod repetat de angajatori din cauză că nu s-au putut ocupa.
În perioada de referință, ianuarie-august 2025, media numărului de locuri de muncă declarate în mod repetat de angajatori din cauză că nu s-au putut ocupa a fost de 32.275.
