Reprezentanții patronatelor au afirmat, după întrevederea de la Guvern cu premierul Ilie Bolojan, că nu se poate vorbi despre relansare economică fără discuții desrep responsabilitate fiscal-bugetară. Potrivit lui Dan Șucu, președintele Confederației patronale Concordia, acest lucru înseamnă că la acest moment sunt multe industrii care „simt mugurii unei crize”.
Acest lucru se întâmplă și în contextul unei „concurențe neloiale”, a completat președintele IMM România, Florin Jianu. În privința reformei administrative, aflată pe ordinea de zi a discuțiilor de la Guvern cu patronatele și sindicatele, Jianu a arătat că impactul bugetar aici este de 3,3 miliarde lei în acest an, dintr-un PIB de 375 de miliarde, adică mai puțin de 0,01% din PIB, scrie News.ro.
„Nu se poate vorbi despre relansare economică, fără să discuți în principal despre responsabilitate fiscal-bugetară. Asta înseamnă un lucru foarte clar că, din punctul nostru de vedere, sunt multe industrii care simt în clipa de față mugurii unei crize. Este o criză pe care noi o resimțim, care nu este o criză cum a fost cea din 2009, importată, ci este o criză legată de cheltuirea nejudicioasă a banului public, plecată dintr-o birocratizare excesivă a României și cu un cost extrem de mare al acestei birocratizări”, a declarat Dan Șucu, președintele Confederației patronale Concordia, după întrevederea de la palatul Victoria cu premierul Ilie Bolojan.
Șucu a spus că se discută deja „de ani de zile” despre eliminarea sau despre micșorarea acestei „poveri” a costurilor de funcționare ale statului român, dar că, la ora actuală, se văd „foarte multe proiecte, foarte multe dorințe, foarte multe declarații, dar extrem de puține rezultate”.
„În mediul privat, noi nu premiem niciodată încercarea, noi premiem totdeauna reușita. Sperăm, din punctul nostru de vedere, să vedem niște pași serioși și în această direcție”, a adăugat Dan Șucu.
Șucu a afirmat că este de așteptat ca, în actualul context, multe societăți comerciale care până acum au fost plătitoare de taxe și s-au comportat mai mult decât corect față de buget să aibă probleme propriu-zise în situația în care apar „mugurii unei crize”
„Este normal ca și aceste societăți să fie cât de cât sprijinite. Cu toții știm că, dacă un angajat a contribuit un anumit timp la fondul de pensii, la fondul de șomaj, în situația în care el va deveni șomer, va avea totdeauna sprijinul statului, al acestor fonduri, dar nimeni nu-și pune problema că pot exista și societăți comerciale care ar putea trece, în anumite perioade, prin probleme. Și ele trebuie sprijinite atunci când au probleme punctuale, pentru a putea continua”, a subliniat Șucu.
La rândul său, Florin Jianu, președintele IMM România, a afirmat că, din perspectiva organizației pe care o conduce, discuția de la Guvern a fost una „utilă”, punctând că este bine să se vorbească despre relansare economică, deși, în opinia sa, „e cam mult spus și cam puternic folosit acest termen” în condițiile în care mediul de afaceri, IMM-urile, contribuie cu peste 50% din produsul intern brut.
„Dar semnalul este bun, că se discută de relansare economică, impactul însă este limitat. Așa cum spuneam, e cam larg folosit termenul de relansare economică pentru că nu ai cifre mari. Nu atingi zeci de mii de IMM-uri prin aceste măsuri. Noi am făcut un calcul și am văzut că pentru micro-întreprinderi, respectiv pentru IMM-uri, abia dacă se ating 200-300 de IMM-uri din programele prezentate astăzi de către Ministerul de Finanțe. Pe de altă parte, așa cum a fost menționat anterior, noi considerăm că sunt și alte tipuri de măsuri care nu au impact bugetar, pe care am fi vrut să le vedem cuprinse în acest pachet. Au fost câteva preluate și de la IMM-România, cu precădere pentru micro-întreprinderi, la ceea ce înseamnă pierderea calității la un moment dat, dacă după maxim 30 de zile nu angajai un om, acum s-a extins termenul la 90 de zile, la ceea ce însemna vânzarea unei imobilizări de peste 100.000 de euro și iarăși pierde această calitate. Deci sunt câteva lucruri cuprinse acolo”, a afirmat Jianu.
El a spus însă că mediul de afaceri are nevoie „de impact, de numere mari, de zeci de mii de IMM-uri impactate”, așa cum a fost programul IMM Invest.
„Menționez faptul că astăzi am văzut o susținere pentru Banca de Investiții și Dezvoltare, spre exemplu. Am menționat ministrului de Finanțe faptul că uităm de Fondul de garantare pentru IMM-uri pe care noi îl avem. În egală măsură, așa cum spuneam, măsuri privind simplificarea birocratizării nu costă nimic, ba din contră simplifică viața întreprinderilor mici și mijlocii și a companiilor în general, dar și a cetățenilor. Și credem în continuare că dialogul trebuie dus”, a adăugat Jianu.
Președintele IMM România a subliniat că nu ultim punct pe care l-ar menționa este cel legat de concurența neloială.
„Noi am cerut, din partea IMM România, să avem întâlniri punctuale, aplicate pentru ceea ce înseamnă combaterea acestei concurențe neloiale care în acest moment sufocă mediul de afaceri și pentru care mediul de afaceri nu are instrumentele necesare, ci statul trebuie să intervină și să-și dovedească eficiența. Această concurență neloială se vede cam în toate sectoarele de activitate. Dacă acum cinci ani nu apărea pe radarul problemelor mediului de afaceri, în Carta albă a IMM-urilor din ultimii trei ani a apărut un top 3. Mi-e teamă că în acest an s-ar putea să apară pe locul întâi”, a afirmat Jianu.
El a explicat că această concurență neloială vine din turism, din construcții, din service-urile auto, „din foarte, foarte multe domenii de activitate” în care statul „nu intervine și nu-și face treaba”.
„Și nu e treaba mediului privat să corecteze aceste lucruri. Noi reprezentăm oamenii de afaceri onești, cei care sunt înregistrați, care-și plătesc taxele și impozitele, și așa mărite cum sunt ele, dar, uitați că s-ar putea să nu mai facă față dacă au și o concurență neloială în piață”, a adăugat Jianu.
Întrebat ce mesaj le-a transmis de premierul Ilie Bolojan la întrevederea de la Palatul Victoria, Florin Jianu a spus că mesajul acestuia a făcut referire la capacitatea bugetului în acest an de susținere a măsurilor de relansare.
„Punctul numărul 1 pe ordinea de zi a fost acea reformă administrativă, dar și aici, să știți că defectul meu de matematician m-a determinat să fac un calcul și am văzut care este impactul bugetar și aici e de 3,3 miliarde lei în acest an, încă o dată, dintr-un PIB de 375 de miliarde. E mai puțin de 0,01% din PIB impactul în acest sens. A menționat mai devreme și domnul Șucu această necesitate a eficientizării cheltuielor în spațiu public, pentru că, de fapt, de acolo vin problemele. Oricâți bani ai aduce de la mediul privat, dacă nu eficientizezi cheltuiele în mediul public, vom avea această discrepanță continuă”, a mai spus Florin Jianu.
