Pentru a susține creșterile salariale aprobate înainte de alegeri și a se încadra în deficitul bugetar de 3%, Guvernul va fi nevoit să taie din cheltuielile programate în ultimul trimestru al anului viitor, în special din cele pentru investiții, crede Dan Bucșa, macroeconomist UniCredit Bank Londra.
“Anul acesta s-a cheltuit mai mult pentru cofinanțarea programelor din fonduri UE. Deficitul bugetar va fi mai mic, probabil de 2,5% din PIB în 2016, dar avem o scădere la încasările din TVA (0,6%-0,7% din PIB), care arată că nu s-a îmbunătățit colectarea după reducerea cotei de TVA. Or, într-o perioadă de avans economic, veniturile ar trebui să crească mai repede ca PIB”, spune Bucșa.
Problema, în opinia sa, este că se cresc cheltuielile discreționar la vârful ciclului economic. “În economie, toată lumea s-a adaptat după criză, mai puțuin politicienii. Nu avem oameni capabili să se uite mai departe de următoarele două luni”, arată acesta.
Nici în 2017 deficitul bugetar nu va depăși 3% din PIB, dar pentru a se încadra în acest plafon, Guvernul va trebui să taie masiv din investiții.
“În România, cheltuielile bugetare mari vin în ultimele două luni ale anului, noiembrie și decembrie. Anul viitor nu vor cheltui în noiembrie și decembrie, vor tăia din investiții și nu vom avea creștere economică în ultimul trimestru din 2017”, anticipează macroeconomistul UniCredit Bank Londra
Bucșa remarcă faptul că noul Guvern a mărit cu peste 1% din PIB cofinanțarea pentru proiectele cu fonduri UE, “dar încep să obosească pentru că nu mai au bani”.
Spațiul pentru cofinanțarea proiectelor de investiții va fi și mai mic anul viitor, în condițiile în care cresc semnificativ și cheltuielile cu salariile, în urma majorărilor aprobate înainte de alegeri.
Pericolul supraîncălzirii economiei, inexistent
Pericolul supraîncălzirii economiei din cauza acestor majorări salariale, care au antrenat și o creștere a consumului neînsoțită de majorări ale producției interne, nu este văzut ca iminent de Bucșa. În opinia sa, suntem mai degravă în vârful ciclului economic și “privim în vale”, pregătindu-ne de coborâre. “Creșterile salariale nu vor duce la supraîncălzărea economiei pentru că sunt artificiale, provin în mare parte din majorarea salariului minim pe economie”, spune acesta. Oricum, se observă deja o încetinire a creșterilor salariale, chiar dacă există și sectoare cu lipsă acută de angajați, cum sunt domeniul IT sau industria prelucrătoare, iar migrația în interiorul țării este redusă, oamenii preferând să plece din țară decât să se mute în alt oraș din România la câteva sute de kilometri pentru un loc de muncă.
Macroeconomistul UniCredit nu crede că suntem în pericol de supraîncălzire a economiei și din alte considerente. În primul rând, creditarea este de așteptat să încetinească. În al doilea rând, politica fiscală s-ar putea înăspri în a doua jumătate a anului viitor, date fiind presiunile bugetare, iar majorările salariale ar putea încetini după alegeri.
Și inflația ar putea rămâne sub ținta băncii centrale, în condițiile în care vom continua să importăm inflație scăzută din UE: “În zona euro, vânzările cu amănuntul au scăzut, iar comercianții au aruncat excesul de ofertă în piețe ca Polonia și România, așa cum înainte de embargou făceau în Rusia. În Polonia inflația e deja zero, la noi măcar e 1,5%. E un șoc de ofertă care ar fi trebuit să fie tranzitoriu, dar care durează deja de vreo trei ani și s-ar putea să continue”.
Ce ar trebui să facă BNR în aceste condiții? Nimic, crede Bucșa, în afară de a continua să semnaleze că politica fiscală este mult prea laxă: “BNR este, oricum, cea mai restrictivă bancă centrală din regiune. Ar putea lăsa neschimbată dobânda cheie și în 2017”. Cât privește cursul de schimb al leului, care a fost cea mai puternică monedă din regiune în ultima perioadă, depreciindu-se cel mai puțin față de euro, Bucșa spune că ar putea rămâne și în 2016, și în 2017, aproape de 4,5 lei/euro.
