Guvernul în funcție intenționează să nu își asume un proiect de buget pentru 2017, lăsându-l în seama următorului Executiv. În ultimul deceniu, doar într-un singur an, respectiv în 2012, principalul act al guvernării, bugetul, a fost amânat până după alegeri, după ce Cabinetul Ponta a modificat Legea finanțelor tocmai în acest scop.
Toate guvernele din ultimul deceniu, cu excepția celui condus de Victor Ponta în 2012, au aprobat un proiect de buget înainte de sfârșitul anului și l-au trimis Parlamentului, chiar dacă termenele instituite de Legea finanțelor publice au fost, de regulă, depășite.
O situație complicată a fost în 2008, când proiectul întocmit de Guvernul Tăriceanu, pe prognoze complet nerealiste, s-a dovedit imposibil de pus în practică și a fost refăcut în februarie 2009. Guvernul estima o creștere economică de 6,5% și deficit bugetar de 2% din PIB, chiar în momentul în care criza financiară ajungea și în România și schimba din temelii estimările macroeconomice.
Anunțul Executivului actual că nu va aproba un proiect de buget este neobișnuit, mai ales că nu se anticipează, momentan, izbucnirea vreunei crize care să provoace schimbări dramatice.
În urmă cu o lună, ministrul Finanțelor, Anca Dragu, declara, în Parlament, că proiectul va fi lăsat în seama viitorului Guvern. “Conform legii, în anii electorali, bugetul se întocmește și se aprobă de viitorul Guvern, respectiv viitorul Parlament. Departamentul de buget din Ministerul Finanțelor nu șomează. Există un proces bugetar de-a lungul anului, dar bugetul efectiv este întocmit și aprobat de noul Guvern și noul Parlament", spunea Dragu.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV De ce a declanșat Fiscul controlul pe piața chiriilor: Cel mai mic contract declarat este de 1 leu Explicațiile date de ministrul Finanțelor, Anca Dragu, se bazează pe o prevedere introdusă prin OU 47 în septembrie 2012. Guvernul Ponta implicat în campanie electorală a modificat, astfel, din rațiuni politice, Legea finanțelor publice 500/2000, pentru a nu fi obligat să aprobe proiectul înainte de alegeri.
Legea finanțelor instituie termene
Conform Legii finanțelor publice 500/2000, modificată și prin Legea 270/2013, proiectul de buget pentru anul viitor ar trebui depus, până pe 1 noiembrie, de Ministerul de Finanțe pe masa Guvernului, care, la rândul său, ar trebui să îl trimită, după aprobare, spre dezbatere Parlamentului până cel târziu pe 15 noiembrie.
Prin OUG 47/2012 a fost însă adăugat un articol special pentru anii electorali, cu o derogare de la aceste termene: în cazul în care alegerile generale parlamentare sunt organizate în ultimele 3 luni ale anului, calendarul este următorul: Ministerul Finanțelor Publice (...) întocmește proiectele legilor bugetare și proiectele bugetelor pe anul următor, pe care le depune la Guvern în termen de 15 zile de la învestirea noului Guvern (...) după însușirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare și de buget, acesta le supune spre adoptare Parlamentului cel mai târziu în 20 de zile de la învestire, fără a depăși data de 31 decembrie a anului în curs.
Există riscul ca 2017 să înceapă fără buget
În condițiile în care legea stabilește că, inclusiv în ani electorali, proiectul trebuie aprobat înainte de 31 decembrie, iar alegerile vor avea loc pe 11 decembrie, apare riscul ca 2017 să înceapă fără un cadru bugetar aprobat de Guvern.
Pe de altă parte, contextul pare neprielnic pentru croirea unui buget, înainte ca apele să fie limpezite de alegerile parlamentare din 11 decembrie, având în vedere promisiunile de scăderi de taxe și majorări de pensii și salarii din programele de guvernare ale partidelor înscrise în cursa electorală. În aceste condiții, este destul de probabil ca noul Executiv să modifice proiectul de buget, iar anunțul actualului Guvern pare logic. Însă legea instituie termene pentru a crea un cadru predictibil.
CITEȘTE ȘI Bugetarii câștigă în medie cu 400 lei lunar mai mult decât angajații din sectorul privat. Diferențele salariale prezentate în detaliu Iar pentru marea majoritate a cheltuielilor și a veniturilor bugetare există marje foarte mici de manevră și, prin urmare, Finanțele au, deja, tabloul general pe care pot lucra.
Lipsa bugetului stimulează promisiunile iresponsabile
Creionarea proiectului ar putea fi chiar un exercițiu de igienă a discursului public în care își fac loc tot mai multe idei cel puțin nerealiste de majorări de cheltuieli. Probabil, datele Guvernului arată că ținta de deficit bugetar stabilită pentru 2017, de 2,7%, din PIB nu va putea fi respectată dacă ar fi luate în calcul promisiunile din Parlament. În fond, Guvernul nici nu ar putea lucra cu ochii la toate mișcările Legislativului aflat în agitație electorală, iar obligația sa este, conform legii, să respecte angajamentele din Strategia Fiscal-Bugetară, să țintească un deficit bugetar sub plafonul maxim de 3% din PIB și să le arate, inclusiv politicienilor aflați în febra alegerilor, care sunt limitele bugetare.
Strategia adoptată acum de a evita asumarea unui proiect de buget, prevalându-se de o modificare a legii introdusă de Guvernul Ponta din motive politice, stimulează iresponsabilitatea politicienilor care, fără un ghidaj dat de un cadru bugetar, riscă să ajungă la cote de alarmă. Dealtfel, niciun politician nu a atras atenția că Executivul ar trebui să prezinte proiectul de buget aratând că situația le este convenabilă, iar calculele ar putea demonstra că promisiunile de campanie sunt inaplicabile.
Cu sau fără intenție, Guvernul intră în jocul electoral nepublicând proiectul de buget care ar limita avântul promisiunilor de campanie. Până la urmă, decizia se află în Parlament care ar putea vota sau nu proiectul Guvernului Cioloș.
