China a trecut la un mod de operare de tip ”stare de război” al oficialilor guvernamentali civili din Beijing și a lansat o ofensivă diplomatică menită să încurajeze alte țări să respingă tarifele impuse de președintele american Donald Trump, au declarat patru surse familiare cu situația, citate de Reuters.
Oficialii de propagandă ai Partidului Comunist au jucat un rol central în conturarea răspunsului Chinei. Pe rețelele sociale au apărut videoclipuri cu ton sfidător, inclusiv unul în care fostul lider Mao Zedong declara: ”Nu vom ceda niciodată.”
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
În cadrul acestui ”mod de război”, raportat în exclusivitate de Reuters, funcționarii din ministerele de externe și comerț au fost obligați să-și anuleze vacanțele și să aibă telefoanele deschise non-stop. De asemenea, departamentele care se ocupă de relațiile cu SUA au fost întărite cu oficiali care au lucrat la răspunsul Chinei în fața politicilor lui Trump în primul mandat, scrie News.ro
Această abordare agresivă a fost declanșată de pachetul de tarife supranumit ”Ziua Eliberării” de către Trump, și marchează o ruptură clară față de tentativa Chinei de a evita un nou război comercial. Timp de luni de zile, diplomații chinezi au încercat să mențină un canal de comunicare direct cu administrația Trump, promovând în presă ideea unui parteneriat comercial de tip „win-win”.
Unii oficiali și analiști chinezi sperau chiar într-un acord amplu care să includă teme precum TikTok sau chiar Taiwan. Însă această strategie s-a schimbat rapid în favoarea represaliilor: tarife de răspuns, amenințări și o retorică patriotică agresivă.
China a contactat mai multe guverne afectate de tarifele americane – printre care aliați tradiționali ai SUA precum Japonia, Coreea de Sud și țări europene – cerând cooperare împotriva măsurilor lui Trump.
Ministerul chinez de Externe nu a comentat oficial, dar ambasada Chinei la Washington a transmis că Beijingul ”nu dorește un război comercial, dar nu se teme de el”.
După primele represalii ale Chinei, Trump a declarat: ”Au reacționat greșit, au intrat în panică – nu-și pot permite asta!” El a mai afirmat că Beijingul ar vrea un acord, dar ”nu știe cum să-l obțină”.
Pe 2 aprilie, Trump a anunțat un nou val masiv de tarife care vizează în mod special China, pe care a acuzat-o că ”fură” de la SUA. Răspunsul Chinei a venit sub forma unei declarații patriotice semnate de Xi Jinping, în care se punea la îndoială dacă alegătorii americani pot suporta aceleași greutăți ca poporul chinez.
Tarifele anunțate de Trump au fost suspendate pentru toate țările – cu excepția Chinei – pentru 90 de zile. Schimburile comerciale dintre cele două mari economii sunt acum aproape blocate, inclusiv în domeniul serviciilor. Beijingul a început să descurajeze călătoriile în SUA și a restricționat importurile de filme americane.
Start politicos, blocaj rapid
Chiar dacă Trump a fost ales cu un program tarifar dur, relațiile cu Beijingul au început într-o notă politicoasă. Xi Jinping a fost invitat la inaugurarea sa, la care a participat vicepreședintele Han Zheng. Însă, curând după aceea, comunicarea s-a blocat.
Spre deosebire de primul mandat, China nu mai are acum un canal clar de comunicare cu Trump. Ambasadorul Xie Feng a încercat fără succes să ia legătura cu Elon Musk, aliat al lui Trump, înainte de alegeri. De asemenea, ministrul de Externe Wang Yi a fost refuzat de oficiali-cheie precum secretarul de stat Marco Rubio sau consilierul pentru securitate națională Mike Waltz.
Administrația Trump a precizat că dorește contact la nivel tehnic, dar că nu va continua dialogul dacă acesta nu servește intereselor americane. În același timp, Trump a afirmat că ar fi dispus să se întâlnească din nou cu Xi, pe care îl consideră ”prieten”, însă nu a oferit detalii despre o eventuală înțelegere.
Un oficial american a declarat pentru Reuters că administrația a întrebat în repetate rânduri dacă Xi dorește o convorbire telefonică cu Trump, dar a primit de fiecare dată un refuz.
Răspunsul Chinei: lecții învățate
Deși multe țări au fost lovite pentru prima dată de noile tarife, China s-a bazat pe experiența acumulată în războiul comercial anterior. Răspunsul a fost pregătit în detaliu de echipe care au studiat politicile lui Trump și au propus contra-măsuri, inclusiv taxe vamale, restricții asupra a circa 60 de companii americane și limitări asupra exporturilor de pământuri rare.
Pe 4 aprilie, înainte ca Wall Street să se deschidă, Beijingul a impus taxe vamale extinse, iar piețele americane au scăzut brusc. Răspunsul rapid a fost comparat cu modul în care China a luat decizii în timpul pandemiei COVID, fără aprobările obișnuite interministeriale.
Pe plan intern, regimul a încurajat consumul și a schimbat tonul cu privire la economia bazată pe export, dorind acum o creștere susținută de consumul intern. Criza din sectorul imobiliar rămâne însă o frână semnificativă.
Mesajele publice includ acum citate din Mao Zedong – inclusiv un discurs din 1953, în care Mao, referindu-se la Războiul din Coreea, afirma: ”Oricât ar dura acest război, nu vom ceda niciodată. Vom lupta până la victoria deplină.”
