Cea mai înaltă autoritate a Partidului Comunist Cubanez (PCC) a aprobat un pachet de reforme care vizează o orientare mai puternică către economia de piață.
„Comitetul Central al Partidului aprobă noile propuneri de transformări economice și sociale”, a anunțat televiziunea de stat, după ce forul s-a reunit într-o sesiune plenară extraordinară pentru a discuta aproximativ douăzeci de propuneri de reforme, scrie News.ro.
Aceste reforme, dezvăluite recent de guvern, vizează în special deschiderea unui număr mai mare de sectoare către investițiile private, atragerea unui volum mai mare de capital de la cubanezii din străinătate și reducerea dimensiunii statului.
Pentru a fi adoptate definitiv, acestea trebuie să fie aprobate și de Adunarea Națională a Puterii Populare. Aceasta din urmă se va reuni în sesiune extraordinară joi, la mai puțin de o săptămână după ce reformele au fost anunțate de președintele Miguel Diaz-Canel.
Cu puțin timp înainte, influentul fost președinte cubanez Raul Castro își exprimase sprijinul față de aceste propuneri menite să relanseze o economie aflată în dificultate de mai mulți ani și sufocată în prezent de blocada americană.
Raul Castro nu mai deține nicio funcție oficială, dar rămâne, la 95 de ani, în centrul deciziilor privind viitorul insulei comuniste. El a susținut aceste reforme într-o scrisoare prezentată în cadrul ședinței plenare, calificându-le drept „ceea ce se potrivește cel mai bine Revoluției în acest moment”, potrivit președinției cubaneze.
Fratele mai mic al lui Fidel Castro (1926-2016), căruia i-a succedat în 2006, a fost pus sub acuzare în luna mai în Statele Unite pentru că a ordonat, în 1996, deschiderea focului asupra a două avioane civile pilotate de membri ai unei organizații anti-castriste.
SUB PRESIUNEA WASHINGTONULUI
Aceste anunțuri privind reformele vin în contextul în care președintele american Donald Trump aplică o politică de presiune maximă asupra insulei, supusă de aproape cinci luni unui embargo petrolier.
Washingtonul nu-și ascunde dorința de a vedea o schimbare a modelului economic, ba chiar a regimului, pe insula situată la aproximativ 150 de kilometri de coastele Floridei.
Prim-ministrul Manuel Marrero, citat de guvern pe X, a afirmat că reformele avute în vedere „nu implică în niciun caz renunțarea la responsabilitatea socială a statului”.
Blocada petrolieră impusă de Donald Trump în ianuarie a împins economia cubaneză, deja slăbită, la un pas de colaps, provocând întreruperi generalizate de curent electric, precum și penurii de alimente, combustibil, apă potabilă și medicamente.
Washingtonul a decretat, de asemenea, recent mai multe valuri de sancțiuni îndreptate împotriva economiei cubaneze, agravând criza economică, socială și energetică prin care trece de mai mulți ani Havana, aflată sub embargoul american încă din 1962.
Guvernul cubanez, care poartă discuții cu Statele Unite, a afirmat că aceste reforme urmează să permită atenuarea crizei. Președintele Diaz-Canel declarase vineri că gama de activități deschise sectorului privat va fi „cât mai largă posibil”.
SECTORUL PRIVAT ÎNCEPE SĂ-ȘI FACĂ LOC ÎN CUBA
Întreprinderile private, cu până la 100 de angajați, sunt autorizate pe insula comunistă începând din 2021. Aproximativ 10.000 de întreprinderi ocupă un loc din ce în ce mai important în țesutul economic cubanez. Acestea angajează în prezent o treime din populația activă.
Președintele cubanez a anunțat, de asemenea, că cubanezii, indiferent dacă locuiesc pe insulă sau în străinătate, vor beneficia de aceleași condiții ca și investitorii străini, dintre care mulți s-au retras recent din țară din teama sancțiunilor americane.
Cu câteva luni în urmă, guvernul autorizase deja înființarea de întreprinderi mixte între stat și sectorul privat, indicând apoi că diaspora cubaneză va putea investi și deține întreprinderi private.
Miguel Díaz-Canel a menționat, de asemenea, „o restructurare a aparatului de stat”, cu o reducere a numărului de ministere și de funcționari.
