Acordarea de finanțări companiilor din statele în care Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare are deja operațiuni, inclusiv celor din România, pentru a se extinde cu proiecte în state încă neacoperite de acțiunile BERD, a fost abordarea diferită susținută de țara noastră la propunerea de extindere directă a finanțărilor băncii în noi state, a arătat, pentru Profit.ro, ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, imediat după închiderea reuniunii anuale a BERD din Iordania, unde a condus delegația României.
Cele 68 de state acționari ai BERD au votat favorabil mai multe rezoluții, însă propunerea de extindere directă a finanțărilor băncii în noi state, pentru care o decizie fermă în acest moment ar fi fost oricum prematură, a fost primită cu reținere și invitații la prudență de majoritatea membrilor, inclusiv de către România.
În deschiderea reuniunii, președintele BERD, Suma Chakrabarti, a menționat că există țări în regiunea Sud-Est Mediteraneană (SEMED) în care banca nu a investit deloc până acum și a adăugat că, dacă ar avea capacitatea suplimentară de capital, ar putea începe un studiu de fezabilitate pentru a decide extinderea gradual a acțiunilor în noi țări, primele de luat în considerare fiind cele din Africa Sub-Sahariană.
La discuțile din cadrul reuniunii, care nu au fost deschise pentru public și presă, delegații mai multor țări au exprimat poziții în sensul de a nu dilua implicarea BERD în țările în care deja sunt operațiuni printr-o extindere poate pripită anul acesta.
“Noi am propus o abordare diferită...nu neapărat să extindem finanțări în alte țări, ci să întărim companiile noastre din țările de operațiuni să iasă în afara ariei de acoperire a BERD prin proiecte care să ajungă să susțină apoi și dezvoltarea în alte țări decât cele de operațiuni. De exemplu, companii românești să fie sprijinite prin finanțări BERD pentru a derula proiecte în alte state decât cele de operațiuni. Practic, eu îmi întăresc întreaga arie de operațiuni, susținând indirect dezvoltarea și în alte zone decât cele de acoperire directă”, a declarat, pentru Profit.ro, Eugen Teodorovici.
Ministrul Finanțelor consideră că această abordare este mai prudentă decât extinderea directă, variantă pentru care și alte state au considerat că o decizie anul acesta ar fi pripită.
“Poziția noastră, ca țară, a fost aceea de a întări modul în care banca acționează în cele 38 de țări de operațiuni existente, unde finanțează deja proiecte. În al doilea rând, că trebuie să avem o nouă viziune, și anume să vedem cum putem sprijini companiile de stat și cele private, mai ales, să-și extindă activitatea, să înceapă activități noi în alte țări decât cele de operațiuni. Adică să ne conservăm finanțările în țările în care deja acționăm, iar pentru alte țări să fie finanțări ale companiilor din țările de operațiuni, mai ales private, dar și cele publice. Aceasta trebuie să fie și ținta noatră: să ne întărim noi, ca spațiu european, pentru a face față provocărilor internaționale”, a afirmat Teodorovici.
Potrivit afirmaților sale, după reuniunea anuală din Iordania, urmează să se facă o analiză, astfel încât în momentul în care aceasta va fi gata să vedem care este ținta și care ar fi pașii pentru ca obiectivele să fie atinse.
“Din practica BERD ar trebui să învețe si BEI!”
“Relația României cu BERD a fost una foarte bună până acum. Anul trecut a fost unul foarte bun, peste 500 milioane de euro au fost finanțări către proiecte, în special în zona privată. Ținta pentru acest an este una la fel de ridicată”, spune Ministrul Finanțelor.
În opinia sa, proiectele derulate cu BERD prezintă avantaje clare pentru statele beneficiare, pe care finanțările acordate de alte instituții nu le au întotdeauna.
„Deși nu există neapărat o suprapunere cu Banca Europeană de Investiții, trebuie făcută o discuție în legătură cu ce oferă fiecare instituție. În cazul României, trebuie să există concurență între finanțatori în sensul bun, pentru costuri cât mai reduse și condiții cât mai avantajoase, în primul rând. Aici, BERD are un avantaj: atunci când acordă finanțări, urmărește practic finanțările, oferind transfer de know-how, de experiență, expertiză. Și se vede clar, în cazul României, diferența între BEI și BERD: acolo unde BERD a finanțat proiecte, în special în sectorul de apă, acei beneficiari, în speță companiile de apă au fost cei mai buni utilizatori de bani europeni pre și post aderare. Deci este clar o altă abordare. Și este de recomandat și BEI, cum am și făcut ca membru în consiliul director, să învețe din practica BERD de a urmări și banii... nu de a oferi doar împrumuturi și atât!”, a declarat Teodorovici.
Ministrul admite că “au costuri mai mici cei de la BEI, e adevărat, nu se compară”, însă crede că trebuie combinate cele două abordări: costuri cât mai mici, dar cu transfer de know-how fără de care banii nu pot fi utilizați la nivelul la care ar trebui. “Sunt părți bune și de o parte, și de alta. Important este ca pentru România să existe cele mai bune condiții”, arată acesta.
“Cu cât intervine statul mai puțin, cu atât mai bine pentru economie“
O mai mare implicare a BERD și prin participații în capitalul firmelor poate fi oportună, în opinia sa. “România este o piață care poate absorbi tot felul de finanțări și pe toate sectoarele. Potențial în România există, pe toate piețele. Așa a spus și președintele BERD, să ne uităm pe cifre, pe nevoia din România, iar partea importantă pentru noi, ca stat, ca administrație, e să asigurăm cadrul legal astfel încât să permitem un nivel cât mai ridicat de investiții, cât mai rapid: cât mai puține prevederi legale, cât mai sigure și cu cât mai puține blocaje. Știți cum e: cu cât intervine statul mai puțin, cu atât mai bine pentru economie”.
Șeful delegației României la reuniunea anuală a BERD a apreciat faptul că “au fost mai multe rezoluții votate, inclusiv pe partea de intervenții pentru Grecia și s-a votat pentru. A fost un eveniment în cadrul căruia tot ce s-a putut s-a votat”. „Mă bucur foarte mult de faptul că Moldova a fost prezentă și astăzi, prin guvernatorul băncii centrale. Mă bucur că vor face parte din constituenta noastră și, practic, cred că devenim principala constituentă ca volum de operațiuni”, a conchis acesta.
BERD a acționat inițial în centrul și estul Europei și în fosta Uniune Sovietică, după ce a fost înființată în 1991 pentru a promova dezvoltarea economiilor de piață în urma căderii comunismului. Ulterior, a început operațiuni în Mongolia, în 2006, apoi în Turcia, din 2009.
În regiunea Sud-Est Mediteraneană (SEMED), banca s-a extins la cererea comunității internaționale, ca urmare a tulburărilor politice ce au cuprins lumea arabă în 2011, și a început să investească în 2012, inițial în Egipt, Iordania, Maroc și Tunisia. Reuniunea anuală din 2018 de la Marea Moartă, Iordania, este prima organizată până acum în acesată regiune. Doar în Iordania, BERD a investit până acum peste un miliard de euro și circa 7 miliarde de euro în întreaga regiune. Recent, BERD și-a extins operațiunile și în Liban, iar în 2017 a început să investească în West Bank și Gaza.
În toate regiunile în care are operațiuni, investițiileau însumat anul trecut 9,7 miliarde de euro, sumă record, pe un total de 412 proiecte, alt maxim pentru istoria instituției.
BERD este o bancă multilaterală, care își propune să promoveze dezvoltarea sectorului privat și a inițiativei antreprenoriale în 38 de economii pe trei continente. Instituția este deținută de 68 de țări plus UE și BEI.
