Aceste companii – inclusiv producătorul de brânzeturi Hochland și gigantul materialelor de construcții Knauf – nu încalcă regulile UE, deoarece nu exportă bunuri aflate pe lista sancțiunilor internaționale, însă trebuie să abordeze cel puțin o problemă morală.
Un raport comun al Școlii de Economie din Kiev (KSE), B4Ukraine și Squeezing Putin estimează că firmele străine au plătit în 2024 peste 20 de miliarde de dolari în impozite către Moscova, dintre care 594 de milioane de dolari au provenit de la companii germane. Suma totală plătită din 2022 a depășit 60 de miliarde de dolari (51,8 miliarde de euro), arată o analiză Euronews Italia, citată de Rador.
„Aceasta este o lacună legală care trebuie închisă”, spune Nezir Sinani, directorul B4Ukraine, care invită companiile internaționale să părăsească piața rusă. Rămânerea în țară, consideră el, înseamnă sprijinirea directă a „economiei de război a Rusiei prin impozite”.
Dar ce înseamnă exact acest lucru? Conform raportului, Rusia plătește aproximativ 18.400 de dolari (16.000 de euro) pe contract, în funcție de regiune, pentru a recruta pe cineva pentru serviciul militar în lupta împotriva Ucrainei.
Suma menționată anterior, de peste 50 de miliarde de euro, reprezintă aproape jumătate din bugetul militar rusesc estimat pentru 2025 de Institutul Internațional pentru Studii Strategice: adică 125 de miliarde de euro, suficient pentru a întreține peste un milion de soldați ruși aflați sub contract.
Prin urmare, merită luat în considerare rolul deținut de companiile germane în această finanțare. Cu 513,5 milioane de euro plătite în 2024, acestea sunt cei mai mari contribuabili străini la trezoreria rusă, după companiile americane, care anul trecut au plătit aproximativ 1 miliard de euro în taxe pe profiturile obținute în Rusia.
Conform estimărilor KSE, companiile germane au plătit în total 1,9-2 miliarde de dolari în 2022 și 1,7-1,9 miliarde de dolari în 2023, așa cum a declarat institutul pentru Euronews.
Acești bani sunt folosiți pentru a finanța rachete și bombe care distrug orașele ucrainene, denunță Sinani de la B4Ukraine. Cu două miliarde de dolari, Rusia poate achiziționa sau produce 10.000 de drone de atac Shahed/Gerbera-3 – cel mai utilizat instrument de atac împotriva orașelor ucrainene.
De ce nu se retrag companiile germane de pe piața rusă?
Intervievat de Euronews, un reprezentant al companiei Hochland și-a justificat șederea prin „responsabilitatea față de cei 1.800 de angajați și familiile acestora”. Grupul de lactate, care condamnă „războiul nejustificat al guvernului rus împotriva poporului ucrainean”, are trei fabrici în Rusia: în regiunea Moscovei, în satul Prokhovka din regiunea Belgorod (la aproximativ două ore de granița cu Ucraina) și în Belinsky, un oraș mic din regiunea Penza.
Retragerea, a adăugat compania, „ar aduce beneficii suplimentare statului rus”. Ieșirea de pe piața rusă necesită un impozit de 35% pe valoarea companiei, introdus de ministrul de finanțe al Moscovei, Anton Siluanov.
În plus, Kremlinul a impus o reducere obligatorie de 60% la prețul de vânzare al companiei și aprobarea directă din partea lui Vladimir Putin pentru tranzacțiile care depășesc 50 de miliarde de ruble.
Hochland a declarat pentru Euronews că în ciuda unei „scăderi semnificative a profitabilității în 2024”, nu are de gând să-și vândă operațiunile din Rusia și că „nu a renunțat încă la speranța revenirii Rusiei în comunitatea de valori occidentală”.
Peste 55% dintre companiile germane au decis să rămână în Rusia, 135 au declarat oficial că vor înceta definitiv, sau își vor reduce temporar activitățile comerciale în Rusia. Doar 74 s-au retras, potrivit B4Ukraine.
Hochland operează într-un total de șase orașe europene: patru în Germania, trei în Polonia, două în România, unul în Bulgaria, unul în Belgia și unul în Spania. Compania a refuzat să comenteze veniturile generate în Rusia și, prin urmare, taxele plătite acolo.
Celălalt caz pe care l-am investigat este cel al gigantului de materiale de construcții Knauf.
O investigație realizată de programul politic ArD Monitor a dezvăluit că un distribuitor autorizat al companiei germane a furnizat, la comanda Ministerului Apărării din Rusia, materiale pentru reconstrucția orașului Mariupol.
În urma asediului dur din primăvara anului 2022 și a căderii acestuia în fața forțelor rusești, Mariupol a devenit un simbol al războiului brutal din Ucraina. Astăzi, orașul seamănă cu un șantier enorm, plini de saci de ciment cu sigla Knauf.
Compania neagă orice implicare directă. „Knauf nu are nicio relație contractuală cu Ministerul Apărării din Rusia”, a declarat aceasta pentru Euronews, explicând că produsele vândute în Rusia sunt destinate comerțului independent și nu pot fi monitorizate la sfârșitul lanțului de aprovizionare.
Într-o declarație scrisă către Euronews, producătorul german a declarat că nu există nicio modalitate de a le spune acestor vânzători cu ce clienți pot face afaceri după achiziționarea produselor Knauf.
În ciuda faptului că și-a anunțat retragerea în 2024, Knauf nu a reușit încă să-și vândă filiala rusă. „Partenerul a întrerupt negocierile”, a explicat compania, care evaluează acum alte opțiuni. Afacerea rusă, clarifică compania, este separată de grup și nu mai generează profituri pentru compania-mamă.
Pe de altă parte, Knauf are 420 de angajați la Kiev și construiește două noi fabrici în Ucraina, subliniind angajamentul său față de reconstrucția postbelică.
Pentru Sinani de la B4Ukraine, acest lucru nu este suficient, deoarece contribuțiile fiscale către Rusia subminează în continuare investițiile din Ucraina, și anume, în cazul Germaniei, cele peste 44 de miliarde de euro destinate Kievului.
Trebuie adăugat că sancțiunile economice ale UE, introduse după invazia din 2022, nu au avut efectul dorit asupra Rusiei, tocmai din cauza activităților multinaționalelor care susțin economia de război rusească prin taxe și lanțuri de aprovizionare.
De la începutul războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina, la 24 februarie 2022, UE a impus sancțiuni masive împotriva Rusiei, adăugându-se la măsurile impuse împotriva Rusiei din 2014 din cauza anexării Crimeei și a neimplementării acordurilor de la Minsk.
„Singurul motiv pentru care unii oameni nu cred în sancțiuni este că acestea nu au fost implementate pe deplin”, spune Sinani, referindu-se la companiile care nu sunt incluse pe listele restrictive ale Bruxelles-ului.
Numărul companiilor care rămân în Rusia este „nejustificat de mare” și nu există suficientă presiune și sprijin din partea guvernelor pentru a le determina să se retragă de pe piața rusă, conchide Sinani. B4Ukraine recomandă „aruncarea cheilor și părăsirea imediată a Rusiei”.
Și nu este vorba doar de Germania. Potrivit KSE, la începutul lunii iulie 2025, doar 503 companii globale (12%) se retrăseseră complet din Rusia prin vânzarea sau lichidarea activelor lor.
Aproape o treime (33,2%, sau 1.387 de companii) și-au încetat activitatea sau au anunțat planuri de retragere. Cu toate acestea, 2.287 de companii (54,8%) continuă să fie active pe piața rusă.
