Alegerile europarlamentare se vor desfășura într-un context internațional deosebit, o recunosc liderii de la Bruxelles. Într-un climat de creștere a naționalismului și a scepticismului față de Uniunea Europeană, avocații ideii alocării de resurse mai mari la bugetul comunitar spun că în funcție de cum merge deciza în această privință se va vedea angajamentul pentru o integrare mai ridicată.
De astăzi în 4 luni vor fi organizate alegerile pentru Parlamentul. Scrutinul din 23-26 mai va fi cel mai important pentru viitorul Uniunii, în deplin contrast cu aparenta apatie din deceniile trecute în care europarlamentarele nu au catalizat energiile politice pe care le dau alegerile de la nivel național.
Jaume Duch Guillot, director general pentru comunicare și purtător de cuvânt al Parlamentului European, subliniază contextul deosebit: vor fi primele alegeri europarlamentare după Brexit; de asemenea, cel dintâi scrutin după alegerea în SUA a lui Donald Trump, care promovează o politică distinctă de cea a administraților precedente în ceea ce privește afacerile internaționale. Lumea s-a schimbat cu abordări sau relevanțe diferite pentru SUA, Rusia, China și țările Africii de Nord. În plus, este prima încercare a maturității electoratului după conturarea pe scară largă a fenomenului știrilor false.
Guillot spune că în acordarea voturlor poate nu vor mai conta la fel de mult nici afilierile ideologice și poate nici taberele proeuropean/antieuropean. Vor fi mulți cetățeni europeni care vor vota pragmatic. Dacă văd rezultate de la UE, vor veni la vot, însă dacă acestea întârzie, vor fi mai puțin interesați.
Sub acest aspect, relatările media vor conta mult, după cum un rol important îl va juca și confruntarea televizată între candidații la un post pentru șefia Comisiei Europene, mai spune purtătorul de cuvânt al UE.
Corespondent de lungă perioadă la Bruxelles pentru publicații suedeze, Teresa Küchler punctează ș o altă particularitate a scrutinului din luna mai: este primul din istoria UE care se suprapune cu procedurile de aprobare a bugetului multianual pe 7 ani pentru intervalul 2021-2027. „Va fi o luptă pe bani”, avertizează Küchler, subliniind că unii vor cere mai mult, iar alții vor pleda pentru transferuri cât mai scăzute de la bugetele naționale către cel al UE. Stresul este cu atât mai mare cu cât plecarea Mari Britanii din UE va văduvi bugetul comunitar de contribuțiile acesteia.
Eurodeputatul social-democrat francez Isabelle Thomas punctează tendința de descreștere a mportanței bugetului UE, pe măsură ce a devenit dependent de decizile politice de la nivel. La începuturile Uniunii, blocul comunitar își asigura 30% din buget din surse proprii, respectiv din încasările din tarife. Era o etapă în care UE nu avea atâtea acorduri de liber-schimb. Prin contrast, acestea depind acum în proporție de 80% de deciziile de la nivelul guvernelor și ministerelor de finanțe naționale.
O serie de eurodeputați dau bătălia pentru alocări mai mari. Solicitarea este pentru o construcție a bugetului comunitar la un nivel reprezentând 1,30% din Produsul Național Brut, însă consensul la nivelul statelor membre este pentru cote de participare între 1,01% din PNB și 1,08% din PNB.
Jan Olbrycht, eurodeputat polonez din partea popularilor europeni, co-raportor pentru bugetul multianual, aruncă și un alt avertisment: „Nu este vorba numai despre bani. Este despre ce vrem să facem împreună.”
Eurodeputatul Thomas din Franța are o exprimare în aeeași direcție: „Credeți în Europa sau nu?” La rândul său, europarlamentarul Jordi Sole, din partea verzilor din Spania, care cere o contribuție echivalentă cu 4% din PNB, afirmă că și modalitatea de votare a alocărilor face aproape imposibilă o creștere a bugetului, mai ales în contextul creșterii valului de populism. El spune că votul care în prezent este necesar a fi unanim este geru de întrunit având în vedere fragmentarea ideologică și diferențele culturale între țările membre.
Eurodeputatul francez din ALDE Jean Arthuis, președinte al Comisiei de Buget a Parlamentului European, afirmă că sunt unele probleme care nu pot fi soluționate decât prin acțiuni coordinate, în baza unei decizii de la Bruxelles. El a citat la acest capitol problema schimbărilor climatice, dar și cea a impozitării multinaționalelor și combaterea sifonării banilor în paradisurile fiscale.
