Comisia Europeană (CE) a îmbunătățit proiecțiile privind creșterea economică a României în perioada 2016-2017, pe fondul accelerării consumului privat în contextul măsurilor de relaxare fiscală introduse de autorități, însă a reiterat avertismentul cu privire la adâncirea deficitului bugetar dincolo de pragul de 3% din produsul intern brut din cauza tăierilor de taxe și a majorării cheltuielilor cu salariile.
Economia României va crește cu 5,2% în 2016, comparativ cu un avans de 4,2% preconizat la începutul anului, arată prognoza de toamnă a CE publicată miercuri. În 2017, avansul economiei ar urma să se tempereze la 3,9%, însă se va situa peste creșterea de 3,7% estimată anterior. Pentru 2018, CE anticipează o creștere de 3,6%.
Proiecțiile Comisiei sunt mai optimiste decât cele ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Potrivit FMI, economia românească ar urma să crească cu 5% în acest an și cu 3,8% în 2017, în timp ce BERD estimează un avans de 4,8% în 2016 și de 3,7% anul viitor.
CITEȘTE ȘI ANALIZĂ Presiunea salariilor și a pensiilor lasă tot mai puțini bani pentru investiții, pentru care ar mai fi, totuși, 20 miliarde lei până la sfârșitul anului“Economia reală înregistrează în prezent una dintre cele mai rapide creșteri din UE și va rămâne robustă pe toată perioada analizată, sprijinită de relaxările fiscale și de majorările salariale. Inflația va accelera odată cu restrângerea deviației PIB (diferența dintre PIB real efectiv și PIB potențial – n.r.) și dispariția efectelor tăierilor de taxe anterioare. Deficitul guvernamental este estimat să se adâncească semnificativ, din cauza reducerilor de taxe și a majorărilor salariale”, potrivit documentului citat.
Comisia estimează un deficit de 2,8% din PIB în acest an și de 3,2% din PIB în 2017 și 2018, în urcare puternică de la 0,8% din PIB în 2015. în ceea ce privește deficitul structural, acesta ar urma să se adâncească de la 0,5% din PIB la 2,6% din PIB în acest an, pentru ca în 2017 și 2018 să atingă 3,4%, respectiv 3,3% din PIB.
Proiecțiile experților CE nu iau în calcul cele mai recente măsuri fiscale analizate în Parlament, care nu au fost aprobate până la momentul redactării raportului de toamnă și care includ creșterea semnificativă a punctului de pensie, reducerea contribuțiilor sociale cu 5 puncte procentuale și eliminarea a peste 100 de taxe.
Aceste inițiative prezintă cele mai mari riscuri negative la adresa prognozei fiscale, potrivit CE.