Reprezentanții Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) contestă cele trei variante înaintate de Ministerul Muncii referitoare la creșterea salariului minim la nivel național, începând de la 1 ianuarie 2018, pe care le consideră ”proaste”. Președintele CNIPMMR, Liviu Rogojinaru, spune că patronatul nu a fost consultat pe acest subiect. Potrivit CNIPMMR, varianta care avansează un salariu minim în sistemul privat și o altă valoare pentru salariul minim în sistemul bugetar va genera o migrare a forței de muncă spre stat, iar domeniul privat nu va mai fi atractiv.
”Toate cele trei variante sunt proaste, una mai proastă ca cealaltă. Cum poți să ai două salarii minime? Oricine a învățat puțină școală știe că ai un singur minim, nu două”, a declarat marți președintele CNIPMMR, Liviu Rogojinaru, într-o conferință de presă.
Valoarea salariului minim garantat în plată la nivel național este de 1.450 lei/lună în prezent, scrie News.ro.
Potrivit primei variante, ar trebui să existe două salarii minime pe economie, respectiv 1.750 lei pentru sistemul bugetar și 1.550 lei/lună pentru sistemul privat. Varianta B indică un salariu minim de 1.550 lei/lună atât pentru sistemul privat, cât și pentru cel bugetar, iar varianta C propune un salariu minim de 1.650 lei/lună atât pentru sistemul privat, cât și pentru cel bugetar.
Rogojinaru afirmă că CNIPMMR nu este de acord cu niciuna din cele trei variante.
”Sunt multe lucruri stabilite arbitrar, nu reușesc să rezolve problemele reale ale României. Acum în România numai cine nu vrea nu muncește”, afirmă Rogojinaru.
În opinia oficialilor CNIPMMR, creșterile nu pot fi aplicate în lipsa unei analize a impactului asupra IMM-urilor.
”Discuțiile referitoare la creșterea salariului minim, apărute în contextul legii salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, arată numeroasele disfuncționalități existente în economia României, stabilirea arbitrară a unui salariu minim, fără o fundamentare economică, nereușind să rezolve problemele reale ale întreprinzătorilor și ale salariaților”, mai spun reprezentanții CNIPMMR.
Din punctul de vedere al CNIPMMR, varianta A reprezintă varianta cu cel mai mare impact negativ.
”Acest sistem cu două salarii minime la nivel național, cel din sectorul bugetar mai mare decât cel din sistemul privat, va determina o creștere a numărului de angajați în sistemul public, în timp ce întreprinzătorii privați vor resimți lipsa forței de muncă”, afirmă oficialii CNIPMMR.
Ei spun că prin acordarea unui salariu minim mai mare în sistemul bugetar, munca în domeniul privat nu mai este atractivă, atât timp cât în domeniul public se va câștiga un salariu mai mare, fără a exista criterii de performanță și fără a fi legat de productivitatea muncii.
În primul trimestru al anului 2016 salariul minim a fost cu 80% mai mare decât în anul 2010, în timp ce productivitatea muncii a fost cu doar 26% mai mare comparativ cu anul 2010.
În ceea ce privește variantele B și C, prin care se realizează o mărire a salariului minim, ”fără a exista nicio analiză care să justifice această mărire”, coroborat cu faptul că în cazul creșterii salariului minim întreprinderile mici și mijlocii sunt cele care resimt cel mai mult povara creșterii costurilor salariale, vor avea ca efect o reducere a gradului de ocupare în special în rândul tinerilor, categoria de vârstă care este cea mai vulnerabilă și care își găsește cel mai greu un loc de muncă, consideră reprezentanții Consiliului.
CNIPMMR susține totodată că o creștere a salariului minim, având implicații multiple la nivel macroeconomic, impune cam înainte de adoptarea unei hotărâri în acest domeniu, să fie realizate analize de impact, testul IMM, fundamentări, raportat la criterii obiective, cu corelarea creșterilor salariale cu productivitatea muncii, cu nivelul de dezvoltare al economiei românești, al fiecărei regiuni și județ, cu luarea în considerare a diferențelor dintre mediul urban și rural, salariul minim vizând toți angajatorii, inclusiv cei din sate și din zonele defavorizate din România.
”CNIPMMR susține crearea unui mecanism permanent pentru stabilirea elementelor obiective și pertinente, prin care să fie stabilit salariu minim la nivel național, finanțat din fonduri europene, cu o structură tripartită, alcătuit din reprezentanți ai partenerilor sociali și ai guvernului, pe baza analizei productivității muncii și a performanțelor de ansamblu ale economiei românești”, precizează conducerea CNIPMMR.
Oficialii patronatului spun că impactul salariului minim asupra productivității muncii este negativ, iar o creștere a salariului minim de 10% ar determina scăderea productivității muncii cu 2,3%.
”Se pare că ȋn Romȃnia creșterea costurilor determinată de creșterea salariului minim nu este compensată prin creșterea productivității, ci dimpotrivă, productivitatea scade”, subliniază oficialii Consiliului.
În opinia acestora, la nivel macroeconomic, principalul pericol este creșterea prețurilor, deoarece singura alternativă a firmelor de a compensa costurile ridicate este prin transfer către prețurile bunurilor sau serviciilor comercializate.
CNIPMMR amintește totodată și de analiza Comisiei Europene din cadrul Raportului de țară al României din 2017.
“În ianuarie 2016, guvernul a instituit un grup de lucru tripartit care vizează introducerea unui mecanism de indexare a salariului minim în viitor. S-a realizat un studiu de impact care a analizat efectele economice și sociale ale modificării salariului minim și grupul tripartit a aprobat instituirea unui grup de experți care să asigure crearea mecanismului pe baza concluziilor studiului. În ciuda acestor evoluții, în ianuarie 2017 guvernul a decis să majoreze ad-hoc salariul minim la 1.450 lei (322 euro) începând cu 1 februarie 2017 și la 1.750 lei (390 euro) până în 2020. Aceste majorări nu se bazează pe criterii obiective, în ciuda activității grupului tripartit”, arată raportul citat de CNIPMMR.
În cursul anului 2016, Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale (INCSMPS) a realizat un studiu, din analiza căruia a reieșit că nu se susține scenariul creșterii salariului minim, evidențiind numeroase efecte negative asupra microîntreprinderilor, ratei de ocupare și șomajului, veniturilor bugetare și economiei în ansambul ei, punctează CNIPMMR.
De asemenea, potrivit art. 164, aliniatul (1) din Codul muncii, “salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabilește prin hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor și a patronatelor”.
CNIPMMR spune însă că până în prezent nu a avut loc nicio consultare cu confederațiile patronale.
Comisia Europeană menționează în cadrul Raportului de țară al României, 2017, că “majorările salariului minim continuă să fie adoptate fără aplicarea unor criterii obiective", iar majorările ad-hoc ale salariului minim au sporit semnificativ ponderea lucrătorilor care sunt remunerați cu salariul minim și au condus la o concentrare puternică în partea inferioară a distribuției salariilor (Comisia Europeană, 2016)". De asemenea, se menționează că au fost înregistrate progrese “limitate în ceea ce privește stabilirea salariului minim.”
