Fostul deputat Sebastian Ghiță a fost trimis în judecată de DNA, alături de administratorul Asesoft International și de directorul Teamnet International, în dosarul în care este acuzat că a cerut bani unor firme IT pentru contracte având ca beneficiari instituții publice, din domeniul sănătății (implementarea proiectelor privind Prescripția electronică, Cardul Național de Sănătate), al mediului.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a lui Sebastian Aurelian Ghiță, deputat în Parlamentul României în perioada 2012-2016, iar anterior reprezentant al unor societăți comerciale, pentru trafic de influență (cinci infracțiuni dintre care patru în formă continuată) și instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, a unei persoane fizice, la data faptelor administrator al unei societăți comerciale controlate în mod direct de către primul inculpat, pentru complicitate la trafic de influență (trei infracțiuni dintre care două în formă continuată) și fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, și a unei alte persoane fizice, la data faptelor director general al unei alte societăți comerciale controlate în mod direct de către primul inculpat, pentru complicitate la trafic de influență (două infracțiuni, ambele în formă continuată), anunță DNA.
În rechizitoriu se arată că instituțiile și autoritățile publice au contractat, în perioada 2006-2015, programe informatice finanțate din fonduri publice și din fonduri europene, de la mai multe societăți comerciale cu activitate în domeniul IT sau de la asocierea dintre acestea și două societăți inițial deținute, ulterior controlate de inculpatul Sebastian Ghiță. În această perioadă, segmentul proiectelor de infrastructură IT din România ar fi fost afectat, într-un mod determinant, de influența și controlul deținut de acesta, în acord cu factorul politic, asupra modului de încredințare și chiar de generare a marilor proiecte de IT, de către autoritățile publice, scrie News.ro.
Potrivit DNA, de regulă, câștigarea unei licitații privind achiziția de servicii în domeniul IT, de către societățile de profil, ar fi avut un preț care se achita lui Ghiță, pretins de acesta. Acest preț ar fi fost achitat prin intermediul societăților controlate de inculpat, pe bază de operațiuni fictive înregistrate între societățile interesate în procedura achiziției și societățile controlate de inculpat.
”Concret, inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian ar fi pretins și ar fi primit diferite sume de bani, în perioada 2010-2014, de la reprezentanții unei societăți din domeniul IT, pretinzând sau lăsând să se creadă că are influență asupra factorilor de decizie și funcționarilor publici implicați în proceduri de achiziție publică, pentru a-i determina să atribuie acelei societăți, contracte de achiziție publică sau să permită derularea în bune condiții a contractelor deja încheiate. Proveniența banilor reprezentând “prețul” intervenției ar fi fost disimulată, la indicațiile inculpatului Ghiță Sebastian Aurelian, în operațiuni comerciale fictive între societatea care a primit contractele publice și două firme controlate de inculpatul menționat, prin intermediul celorlalți doi și al unor societăți offshore”, scrie în comunicatul DNA.
Conform sursei citate, plățile ar fi fost disimulate în contravaloarea unor servicii IT care nu au fost prestate în realitate și care au avut la bază documente false. La întocmirea/semnarea documentelor false ar fi participat ceilalți doi coinculpați, în calitate de administrator, respectiv director general al celor două firme controlate de Ghiță.
Astfel, susțin procurorii DNA, potrivit modalității indicate de Ghiță, în perioada 2010-septembrie 2014, societatea beneficiară a contractelor publice ar fi plătit în conturile celor două firme controlate de inculpat suma totală de 29.464.441 lei, după cum urmează:
- 280.000 lei, în perioada iunie-iulie 2010
- 8.212.191 lei, în perioada martie 2011 – septembrie 2014
- 1.116.614 lei, în perioada 2008 -2013
- 2.233.592 lei, în perioada 2013 -2014
- 17.622.044 lei, în perioada ianuarie 2013-iulie 2014
”Presupusele intervenții ar fi vizat implementarea/finanțarea/derularea în bune condiții a unor proiecte din domeniul sănătății cum ar fi implementarea versiunii centralizate a SIUI (sistemul informativ unic integrat), Prescripția electronica, Cardul Național de Sănătate, Dosarul electronic de sănătate, Sistemul informatic pentru gestiunea concediilor medicale, Sisteme pentru gestiunea rețetelor de medicamente necompensate, precum și în alte domenii cum ar fi cadastrul (Registrul electronic National al Nomenclaturilor Stradale), externe (Sistemul informatic pentru managementul integrat al serviciilor pentru cetățeni), Casa de pensii (Dezvoltarea sistemului de administrare a documentelor și proceselor de muncă în administrația publică), Agenția pentru ocuparea forței de muncă (gestionarea resurselor pentru îmbunătățirea calității serviciilor aferente persoanelor aflate în căutare de muncă), mediu (servicii de elaborare a Planului de management integrat Delta Dunării), implementarea de sisteme informatice la unele consilii județene, etc”, mai arată DNA.
În vederea luării măsurii confiscării speciale, în cauză s-au dispus măsuri asiguratorii asupra bunurilor imobile deținute de Ghiță.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Prahova, cu propunere de a se menține măsurile asiguratorii.
În februarie 2017, procurorii DNA Ploiești au propus Tribunalului Prahova emiterea unui nou mandat de arestare în lipsă pe numele lui Sebastian Ghiță, dispărut și dat în urmărire, în dosarul în care fostul deputat este acuzat de trafic de influență, spălare a banilor și de constituire de grup infracțional organizat. În acest dosar, Ghiță este acuzat că a cerut bani unor firme IT pentru contracte ai căror beneficiari sunt Ministerul Economiei, Ministerul Mediului, Transelectrica, CNAS, Agenția Națională de Cadastru, Consiliile Județene Tulcea și Brașov, dar și Spitalul Județean Ploiești.
Alături de Sebastian Ghiță sunt inculpați în aceași cauză directorul general al SC Teamnet International SA, B.P., și administratorul Asesoft International, C.A., care este și cumnatul lui Sebastian Ghiță.
Cei doi, care sunt acuzați de infracțiuni de complicitate la trafic de influență și spălare a banilor, ambele în formă continuată și constituire a unui grup infracțional organizat, au fost reținuți, în 2017, de către procurorii DNA.
