Banca Națională a României se așteaptă la o contracție semnificativă a economiei în acest an, mai ales ca urmare a unui declin sever în trimestrul 2, urmat de o redresare moderată anul viitor, dar sub potențialul de creștere. Banca centrală notează că perspectivele sunt dominate de multe incertitudini legate de criza COVID-19, la care se adaugă și cele generate de politica fiscală, într-o perioadă cu alegeri și în care trebuie să intre în vigoare noua lege a pensiilor.
BNR a redus dobânda cheie de la 2% la 1,75% la cea mai recentă ședință de politică monetară, ținută la finele lunii mai. Banca centrală se așteaptă la o inflație mai scăzută decât anticipa anterior, însă creșterea mai lentă a prețurilor de consum este singurul lucru pozitiv ce reiese din minuta ședinței.
Recuperare moderată a PIB, “declin masiv” al investițiilor
28 noiembrie - Profit Financial.forum
“Referitor la viitorul poziției ciclice, s-a observat că în contextul scenariului actual economia românească este așteptată să sufere o contracție semnificativă în anul curent, succedată de o redresare moderată în 2021, în condițiile în care declinul economic sever din trimestrul II 2020 va fi recuperat probabil parțial în intervalul următor și ceva mai gradual ulterior, pe fondul relaxării treptate a măsurilor restrictive asociate crizei pandemice”, arată conducerea băncii centrale.
"Amplitudinea contracției este însă dificil de anticipat", arată membrii Consiliului, care notează că aceasta este dominată de incertitudini extrem de mari legate de evoluția pandemiei și a restricțiilor de mobilitate fizică.
BNR arată că incertitudini foarte mari caracterizează și perspectiva investițiilor, “care sunt anticipate să consemneze un declin masiv în trimestrul II, de natură să determine practic integral contracția economică din 2020, dar să și afecteze potențialul viitor al economiei”.
De altfel, BNR arată că economia va veni de la o creștere peste potențial până la finele lui 2019 la una sub potențial în acest an și în următorii și se așteaptă la pierderi mari de productivitate în industrie.
Revenirea investițiilor este condiționată de cererea de consum și a celei externe, de revenirea încrederii investitorilor, inclusiv în țările investitorilor străini, de veniturile firmelor și de accesul acestora la finanțare.
Din partea de fonduri publice, BNR menționează că spațiul fiscal este foarte restrâns – adică nu sunt bani disponibili -, astfel că o contribuție importantă o vor avea fondurile din pachetul UE de redresare economică și absorbția de fonduri europene în general, în condițiile în care condițiile au fost flexibilizate.
Deficitul bugetar, evoluție îngrijorătoare
BNR menționează că a discutat “îndelung” politica fiscală actuală și perspectivele acesteia și a ajuns la concluzia că aceasta generează “incertitudini și riscuri mult sporite la adresa evoluțiilor și stabilității macroeconomice, pe un orizont mai mare de timp”.
Banca centrală remarcă creșterea neobișnuit de ridicată a deficitului bugetar în ultimele luni în contextul pandemiei, “evoluție îngrijorătoare inclusiv din perspectiva dificultăților și costurilor de finanțare, dar și a impactului potențial asupra execuției bugetare din anii viitori, mai ales în contextul calendarului electoral și al prevederilor noii legi a pensiilor”.
Pensiile ar urma să crească cu 40% din septembrie potrivit unei legi în vigoare și guvernul minoritar PNL este amenințat cu demiterea de către opoziția controlată de PSD dacă modifică rata de creștere. Agenția S&P arăta recent, în decizia de menținere a ratingului suveran, că se așteaptă la o creștere de 10% a pensiilor în acest an și la un program credibil de reducere a deficitului bugetar începând cu anul următor.
Despre necesitatea unei consolidări fiscale vorbește și BNR, care aduce aminte că România se află în procedura de deficit excesiv, chiar dacă Pactul de Stabilitate și Creștere a fost suspendat temporar.
Politica fiscală este menționată printre riscurile care ar putea duce la noi presiuni pe deprecierea leului, alături de sentimentul investitorilor pe piețele internaționale. BNR arată că leul s-a menținut relativ stabil în raport cu euro în ultima perioadă, pe fondul unor dobânzi mai ridicate și a unui deficit de lichiditate, și că o depreciere ar avea efecte asupra costurilor de finanțare și a ritmului redresării economiei.
Banca centrală menționează printre preocupările stringente și deficitul de cont curent, care va continua să se adâncească în acest an, pe fondul creșterii importurilor, și se va ameliora în 2021.
