Economia românească este preconizată acum să crească cu doar 0,5% în 2026, față de un avans de 1,3% estimat în ianuarie, potrivit unui raport actualizat al Băncii Mondiale.
Pe fondul eforturilor de ajustare fiscală ale guvernului, ritmul expansiunii economice a încetinit brusc în România, notează instituția internațională.
“Politica fiscală mai strictă, inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public, și politica monetară restrictivă au afectat puternic consumul privat. Acesta a crescut cu 0,6% anul trecut, în coborâre bruscă de la aproape 6% în 2024, reducând creșterea generală la 0,7%, cea mai lentă expansiune a țării de la pandemia de COVID-19”, potrivit raportului.
Pentru 2027, prognoza de creștere a fost revizuită la 1,4%, de la o creștere de 1,9% anticipată la începutul anului.
“În România, presiunile tot mai mari asupra costului vieții și politicile restrictive continuă să afecteze consumul, creșterea fiind proiectată să încetinească în continuare la 0,5%, înainte de a se redresa la 1,4% anul viitor”, potrivit băncii.
În Europa Centrală, Banca Mondială estimează o încetinire a creșterii economice la 2,4%, în medie, în perioada 2026-2027, de la un avans de 2,9% preconizat în acest an.
“Se așteaptă ca investițiile publice, inclusiv din surse UE, să atenueze parțial moderarea creșterii consumului. De asemenea, este probabil ca presiunile tot mai mari asupra prețurilor să întârzie reducerile suplimentare ale ratei dobânzii de politică monetară.
Cu excepția României, unde este în curs consolidarea fiscală, se preconizează că deficitele fiscale din regiune vor rămâne puțin modificate în acest an și în anul următor, reflectând parțial o oarecare relaxare fiscală menită să atenueze impactul costurilor mai mari ale energiei asupra gospodăriilor și firmelor”, potrivit raportului.
Banca Mondială notează că expansiunea creditului corporativ a rămas modestă în Europa Centrală anul trecut, împrumuturile acordate de bănci firmelor din România scăzând cu peste 5% în termeni reali, din cauza cererii slabe și a politicilor monetare și fiscale mai stricte.
Împrumuturile către populație au fost afectate, de asemenea, de politicile monetare restrictive.
Pe de altă parte, deficitul fiscal al României s-a redus la 8% din PIB, de la 9,3% în 2024, în pofida unei expansiuni mai lente a producției, datorită “unui pachet solid de reforme”, care a inclus creșteri de impozite și înghețarea cheltuielilor.
“Ajustarea fiscală din România a dat deja rezultate, randamentul obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani scăzând cu aproape 1,5 puncte procentuale față de vârful de 8,6% din mai 2025”, arată Banca Mondială.
