'Datele publicate de Institutul Național de Statistică pentru trimestrul III 2025 conturează un moment economic important pentru România, care necesită o interpretare echilibrată și lucidă. Conform comunicatului oficial, PIB-ul a înregistrat în T3 o scădere de 0,2% față de trimestrul precedent, pe seria ajustată sezonier. În același timp, economia continuă să crească în ritm anual, respectiv +1,4% față de T3 2024 pe seria ajustată și +1,6% pe seria brută. Per total, în primele nouă luni din 2025, avansul economic ajunge la 1,4% ajustat sezonier. Aceste cifre arată o realitate dublă: Romania nu este în recesiune, dar economia dă semne clare de încetinire. Contracția trimestrială este una moderată și nu reprezintă, în sine, un motiv de panică. Nu avem două trimestre consecutive de scădere, deci nu putem vorbi despre o recesiune tehnică. Totuși, acest minus de 0,2% vine într-un context macroeconomic tensionat, cu presiuni interne și externe care pot afecta ritmul de creștere în lunile următoare', a explicat Flavius Jakubowicz.
El consideră că nu poate fi ignorat faptul ca această scădere trimestrială apare într-o perioadă în care economia europeană este slăbită, iar cererea externă rămâne redusă, scriie Agerpres.
Flavius Jakubowicz susține că, pentru România, riscurile majore vin din interior: un deficit bugetar foarte ridicat, care obligă la o consolidare fiscală dură în 2026, costuri de finanțare mari, care limitează investițiile private, și un nivel redus al productivității, care trage în jos creșterile economice potențiale.
De asemenea, analistul a menționat că revizuirile INS pentru trimestrul II din 2025 unde creșterea a fost ajustată în jos, de la 1,2% la 1%, arată că economia nu doar încetinește, ci o face într-un ritm mai abrupt decât se anticipa ințial.
Potrivit acestuia, România se află într-o zona vulnerabilă, în care creșterea este modestă, iar dezechilibrele sunt mari.
'Acest peisaj economic cere prudență, dar nu pesimism. Există spațiu pentru o aterizare lină a economiei, dacă măsurile de politică economică sunt coerente și predictibile. Consolidarea bugetară trebuie să fie credibilă, concentrată pe eficientizarea cheltuielilor și pe prioritizarea investițiilor, nu exclusiv pe creșterea taxelor. Absorbția fondurilor europene trebuie accelerată, pentru că ele rămân principalul motor de creștere într-un mediu global dificil. Pentru mediul privat, prioritatea rămâne gestionarea atentă a lichidității, reducerea expunerii la risc și investiția în digitalizare și productivitate. Iar pentru populație, prudența financiară este esențială într-o perioadă cu dobânzi mari și cu o politică fiscală în schimbare. În concluzie, România nu este în recesiune, dar economia respiră greu și dă primele semne de oboseală. Scăderea de 0,2% din T3 2025 nu reprezintă un pericol imediat, dar este un avertisment pe care nu avem voie să îl ignorăm. Dacă răspunsul politicilor economice va fi unul responsabil, economia poate evita o recesiune în 2026. Dacă nu, riscul unei contracții economice devine mult mai probabil. Aceasta este realitatea pe care cifrele o descriu: un punct de inflexiune, nu un punct de cădere. Depinde de noi dacă îl gestionăm ca pe o ajustare controlată sau ca pe o alunecare spre recesiune', a mai declarat Flavius Jakubowicz.
Produsul intern brut a scăzut cu 0,2% în termeni reali în trimestrul III al acestui an, comparativ cu trimestrul precedent, după un avans de 1% în T2 față de T1, potrivit estimărilor semnal publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Față de același trimestru din anul 2024, Produsul intern brut a înregistrat o creștere de 1,6%, pe seria brută, și de 1,4% pe seria ajustată sezonier. În perioada ianuarie-septembrie 2025, economia a crescut cu 0,8% comparativ cu perioada similară a anului trecut, pe seria brută, și cu 1,4% pe seria ajustată sezonier.
