Creșterea salariului mediu net a încetinit de la aproape 10% în martie la 4,4% în august, cele mai slabe cifre de după primele luni ale pandemiei COVID-19 și într-un context mai larg, printre cele mai slabe din ultimii 11 ani, conform analizei Profit.ro.
Durerea mare pentru salariați vine însă din combinația de creștere mică a salariilor nominale cu inflație ridicată. Astfel, în timp ce creșterea lefurilor a încetinit puternic, inflația a accelerat semnificativ în ultimele luni până aproape de 10%, pe fondul unei combinații de scumpire a energiei pentru clienții casnici și de creștere a taxelor de consum (TVA și accize).
Ajustat cu inflația, salariul mediu net a scăzut cu 5% față de august 2024, cea mai mare cădere de după 2010-2011, când tăierile de salarii din sectorul bugetar din vremea guvernului Emil Boc, cuplate și atunci cu efectele inflaționiste ale creșterii TVA, au dus simultan la o cvasi-stagnare a salariului net și o scădere reală cu un vârf de aproape 10% în toamna lui 2010.
Efectele salariilor reale mai mici se văd deja în declinul consumului, de 4% în termeni anuali în august (date ajustate cu inflația), arată o analiză UniCredit Bank România.
„Scăderea poate fi explicată prin erodarea puterii de cumpărare a consumatorilor, deoarece dinamica anuală a salariului real a intrat în teritoriul negativ începând cu luna iulie, din cauza inflației în creștere și a temperării creșterii salariilor nominale”, arată Anca Negrescu și Alexander Ragea, economiști ai UniCredit.
Guvernul a fost forțat în 2010 să ia măsuri de austeritate și să apeleze la credite de la Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană, după ce an la rând nu a reușit să controleze deficitul bugetar, cu măsurile amânate mereu în perioada electorală.
Similar perioadei de atunci, măsurile de corecție a deficitului bugetar nu doar că au întârziat, dar anul trecut cheltuielile au fost crescute puternic: 24% la salarii, +17% la pensii, +21% la achiziții, +91% la cheltuieli de investiții din surse interne în an electoral, astfel că deficitul bugetar a urcat la 9,3% din PIB, foarte aproape de recordul de 9,4% din 2009.
De la 1 ianuarie 2025, salariile bugetarilor au fost înghețate, ceea ce a redus din presiunea pe buget, care nici în aceste condiții nu este într-o recuperare decisivă, cu un deficit de 8,4% din PIB estimat pentru acest an în rectificare.
Spre deosebire de 2010, salariile bugetarilor nu au fost tăiate explicit, deși unele sporuri au fost eliminate, cu efectul scăderii în cu 0,3% a salariului în administrație față de august 2024 și cu 0,8% în sănătate, deși toate prevederile nu au intrat încă în vigoare.
Rata inflației a rămas la 9,9% în septembrie, pe fondul recoltei de toamnă și a scăderii prețurilor la legume și fructe, în timp ce inflația la produse și mai ales servicii a rămas ridicată. Atât BNR, cât și analiștii băncilor comerciale, preconizează că inflația va scădea de aici treptat în lunile următoare. Cererea mai mică din economie ar urma să contribuie la domolirea prețurilor, iar din vara anului viitor va avea un puternic impact și efectul (statistic) de bază.
„Fundamental, încetinirea consumului și creșterea salariilor rămân principala forță dezinflaționistă”, arată economiștii ING Bank România, Valentin Tătaru și Ștefan Posea. Ei notează scăderea vânzărilor cu amănuntul și moderarea salariilor la un nivel „foarte scăzut dintr-o perspectivă istorică, adesea asociat cu dificultăți economice”.
BCR estimează că vârful de inflație a fost atins în septembrie și că cel mai probabil nu vom vedea un nivel de două cifre în acest an. Rata ar urma să scadă la 9,7% la final de 2025 și la 3,7% la finele lui 2026, deși rămân însă necunoscute importante.
„La sfârșitul lunii martie a anului viitor, plafonarea prețurilor la gazele naturale și plafonarea adaosurilor comerciale pentru unele produse alimentare de bază urmează să expire. Aceste două evenimente reprezintă, în opinia noastră, principalele surse de incertitudine și ar putea aduce un anumit risc de creștere pentru previziunile noastre de la sfârșitul anului”, notează Vlad Ioniță, economist la BCR.
Cu salariile bugetarilor, înghețate și anul viitor, perspectivele de creștere a dinamicii salariul mediu net pe economie rămân reduse, cel puțin câtă vreme cererea la export pentru industria românească nu revine.
Bugetarii reprezintă o bucată importantă din efectivul de salariați, cu circa 1,3 milioane dintr-un total de circa 5,2 milioane de angajați cu carte de muncă sau 25%. În industria prelucrătoare lucrează circa 1 milion de angajați, iar salariile acestora au crescut cu 6,5% în ultimul an în termeni nominali și au scăzut cu 3,1% în termeni reali.
UniCredit estimează o scădere de 1,9% a salariului real în 2026.
Problema pentru economie vine din faptul că salariile au susținut consumul în creștere în ultimii ani - o parte din acesta direcționat din ce în ce mai mult spre importuri - care a fost principalul motor al creșterii (din ce în ce mai anemice) a PIB. Chiar și la avansul de 0,3% al economiei din trimestrul al doilea, consumul populației a avut o contribuție de 0,5 pp, în contextul în care la acel moment inflația era mai redusă și creșterile de salarii încă ridicate, după cum notează UniCredit.
Acum, analiștii se așteaptă ca la dinamica PIB să contribuie mai mult investițiile, în special cele finanțate cu fonduri din PNRR, program care trebuie încheiat anul viitor, în condițiile în care deficitul ar trebui să scadă și anul viitor spre 6% din PIB.
Totodată, de la 1 ianuarie intră în vigoare noi creșteri de taxe pentru firme, măsuri cu potențial impact în piața muncii.
Șomajul este într-o creștere ușoară în ultimul an, urcând de la 5,2% în primăvara lui 2024, la puțin peste 6% în vară, pentru ca mai apoi să scadă ușor la 5,9% în august.
Inflația a păpat salariile. Cursul a fost însă stabil
Calculat în euro, salariul mediu net a crescut cu doar 2,6% față de august 2025 la 1.063 de euro, având în vedere că leul s-a depreciat pe parcursul acestui an.
Între aprilie 2022 și decembrie 2024, salariile exprimat în euro au crescut în fiecare lună în termeni anuali, la fel ca cele exprimate în lei, cu două cifre, pe fondul stabilității cursului de schimb. Rate de două cifre, cu scurte sincope, au mai fost înregistrate și între finele lui 2015 și finele lui 2019.
Trebuie subliniat însă impactul foarte mare al inflației din ultimii ani. Spre exemplu inflația cumulată din ianuarie 2020 și până în august anul curent atinge 53%!
Comparativ cu ianuarie 2020, salariul mediu net în lei a crescut nominal cu 69% în lei (și cu 59% în euro), însă creșterea reală a fost de puțin peste 10% la lei.
Situația arată mai bine dacă mergem mai în urmă, când inflația era mult mai digerabilă. Comparativ cu ianuarie 2015, inflația cumulată este de 67% (deci grosul s-a adunat de la pandemie încoace), iar salariile au urcat cu 210% (174% în euro) - rezultă astfel un câștig real de 85% în lei!
