Românii consideră că găsirea unor locuri de muncă în state membre și scăderea puterii de cumpărare sunt principalele avantaje și dezavantaje ale aderării României la Uniunea Europeană (UE), în urmă cu 10 ani, potrivit unui sondaj de opinie realizat în luna noiembrie de Reprezentanța Comisiei Europene în România.
Sondajul de opinie a fost realizat și în Bulgaria, cu ocazia împlinirii a unui deceniu de apartenență la UE, scrie News.ro.
„Este un sondaj de opinie pe care l-am reealizat împreună cu reprezentația din Bulgaria, pentru că cele două țări au împloinit la 1 ianuarie 2017 10 ani de când sunt state membre ale Uniunii Europene și am vrut să vedem cum percep acest lucru cetățenii celor două țări”, a spus Angela Cristea, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc luni, la sediul instituției.
Angela Cristea a menționat trei mesaje cheie ale acestor rezultate, primul dintre acestea fiind că românii devin cetățeni europeni activi.
„Românii devin cetățeni europeni activi și sunt de părere că opinia lor începe să fie auzită la Bruxelles. În al doilea rând, dacă ne uităm la dezbaterea cea mai fierbinte de pe agenda UE, cea privind viitoarea arhitectură a UE cu 27 de state membre, vedem o aliniere perfectă a dorințelor românilor cu cele ale Comisiei Europene, așa cum au fost exprimate de prședintele Juncker în luna septembrie, respectiv o preferință clară pentru scenarul 6 privind viitorul UE, «unitate pentru toți»”, a mai spus șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România.
„Dacă ne gândim la programul de lucru pe următorii 2 ani al Comisiei Europene, care poartă acum denumirea «Drumul către Sibiu» - pentru că în prima parta a anului 2019 România va deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene și primul summit al UE după ieșirea Marii Britanii va avea loc la Sibiu - ce vedem este că pentru români principalele priorități pentru această președinție ar trebui să fie poltiicile de coeziune si agricolă, securitatea și migrația, dar și aderarea la spațiul Schengen și îmcheierea mecanismului de cooperare și verificare. Este vorba de mecanismul prin care cooperăm cu România în lupta împotriva corupției și pentru reforma justiției”, a adăugat ea.
În opinia românilor, principalele avantaje ale aderării sunt legate, în afară de găsirea unui loc de muncă într-un stat membru, aspect semnalat de 35% dintre respondenți, de: accesul la mai multe bunuri sau piețe (33%) și impactul pozitiv al fondurilor europene asupra regiunii în care trăiesc (30%).
Alte avantaje, în opinia românilor, sunt: călătoriile mai dese în UE (29%), aplicarea normelor și standardelor europene (28%), o mai bună securitate a țării (26%) și șanse egale cu ceilalți cetățeni europeni de a studia într-o țară UE (24%).
Principalele dezavantaje sunt scăderea puterii de cumpărare din cauza creșterii prețurilor (67%), cumpărarea de pământuri de către străini (57%), emigrarea specialiștilor români către alte țări din UE (56%), faptul că românii nu au drepturi egale cu piața muncii din UE (53%), traficul de droguri și persoane (53%), închiderea companiilor din România datorită importurilor masive (52%), amenințările teroriste (49%), venirea imigranților din afara UE (Africa, Asia, țările arabe etc.) (48%) și concurența creată de produsele europene care duce la scăderea prețurilor la produsele românești (46%).
Rezultatele sondajul de opinie, la care au răspuns 1.044 de persoane, mai arată că la 10 ani de la aderare, românii au încredere în Uniuniea Europeană (57%), iar 33% nu au încredere.
„Uniunea Europeană rămâne una dintre instituțiile, organizațiile în care românii au cea mai mare încredere. 57% dintre români răspund că au încredere în UE. Aici rezultatele în âțara vecină sunt destul de diferite, dar ne-am uitat și la formulările în limbile naționale și s-ar putea ca parte din diferența atât de mare, cred că la ei este doar de 36%, să vină din formulare. Se pare că mai degrabă s-a înțeles în Bulgaria că întrebarea este dacă aveți încredere în dumneavoastră ca cetățeni europeni”, a spus Angela Cristea.
„Cetățenii români cred în Europa într-o proporție mai mare decât media europeană și identifică foarte precis avantajele oferite de UE: sentimentul de apartenență, beneficiile pentru partea de mobilitate, beneficiile privind câștigarea unor libertăți, unor drepturi care sunt extrem de importante pentru ei”, a spus și Victor Negrescu, ministru delegat pentru Afaceri Europene, Guvernul României.
„Una dintre sarcinile cele mai importante pentu noi în perioada următoare este să explicăm cetățenilor ce înseamnă această președinție a Consiliului Europei și să căutăm să difuzăm informația despre Europa în cât mai multe medii, mă refer și în mediul urban, și în mediul rura.oriunde s-ar afla, cetățenii români trebuie să fie foarte bine informați despre ceea ce înseamnă Europa. 61% dintre cetățenii români solicită să aibă mai multe informații despre Europa”, a mai spus ministrul.
Sondajul mai arată că 54% dintre români consideră că vocea le este auzită în Uniunea Europeană.
”Este prima dată când avem o majoritate în acest sens. Noi am interpretat-o ca pe o asumare mai puternică din partea românilor a statutului de cetățeni europeni activi”, a mai spus Angela Cristea.
De asemenea, sondajul arată că 40% dintre români au o părere neutră despre apartenența României la Uniunea Europeană, iar 46% au o părere pozitivă, un procent de 14% având, însă, o părere negativă. Rezultatele sunt similare cu cele din Bungaria, unde 84% au o atitudine pozitivă sau negativă și 16%au o atitudine negativă.
„Imaginea predominantă pe care o au românii despre UE pare să fie aceea a unui proiect de pace și o bună înțelegere atât întrestatele membre, cât și în relația cu exteriorul”, a mai spus șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România.
În opinia românilor, atuuri ale Uniunii sunt: relațiile bune dintre statele sale membre (48%), democrația și respectarea drepturilor omului și a statului de drept (46%), capacitatea UE de a promova pacea și democrația dincolo de granițele proprii (41%), puterea economică, industrială și comercială (35%), siguranța alimentară și calitatea hranei în Europa (34%), capacitatea UE în domeniul științei, cercetării și inovării (34%), angajamentul în materie de mediu (34%), înaltele standarde de viață ale cetățenilor UE (34%) și calitatea infrastructurii din UE (32%).
Angela Cristea a menționat că în privința atitudinii față de aderarea la Schengen și la euro, bulgarii sunt mult mai optimiști decât românii.
„77% dintre bulgari cred că vor adera la spațiul Schengen, doar 45% dintre români cred același lucru, deși știm că ambele țări primesc toate condițiile pentru aderarea la spațiul Schengen, iar președintele Juncker, în discursul privind starea Uniunii, din septembrie, a făcut un apel pentru aderarea imediată a acestor țări. Apelul a fost către acele state membre care se opun extinderii spațiului Schengen. În ceea ce privește aderarea la zona euro, 78% consideră că Bulgaria va adera la zona euro și doar 55% dintre români. Adevărul este că există niște diferențe între cele două țări, Bulgaria deja anunțând că și-ar dori să adere cât mai repede la zona euro”, a spus Cristea.
În ceea ce privește viitorul Uniunii Europene, românii preconizează că Uniunea va deveni mai puternică (56%) și mai unită (58%).
„De unde poate și această preferință a cetățenilor români pentru scenariul 6, care spune unitate pentru toți, un proces de integrare mai eficient pentru toate statele membre”, a menționat Crstea.
Principalele priorități, în timpul celor 6 luni ale Președinției române, ar trebui să fie politica de coeziune, precum și cea agricolă comună, securitatea și migrația, intrarea României în spațiul Schengen și încheierea mecanismului de cooperare și verificare.
Principalele provocări sau amenințări la adresa UE în viitor sunt, din punctul românilor de vedere: terorismul (65%), Rusia (46%) și migrația (41%).
Domeniile în care românii ar dori ca UE să conlucreze îndeaproape sunt: ocuparea forței de muncă și creșterea economică (62%), sănătatea (43%), migrația (35%), educația (35%) și protecția mediului (30%). Rezultatele sunt apropiate de cele din Bulgaria, în ordine: 61%, 38%, 38%, , 25%, 14%, potrivit datelor prezentate de Angela Cristea.
În martie 2017, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a lansat o dezbatere pan-europeană privind viitorul UE cu 27 de state membre, prezentând mai multe scenarii posibile. În discursul anual din septembrie privind starea Uniunii, președintele Juncker s-a propunțat în favoarea scenariului 6, „unitate pentru toți”, și a invitat România să fie gazda primei reuniuni la vârf a liderilor celor 27 de state membre, organizată după ieșirea Marii Britanii în Uniune, în 2019.
