Fermierii continuă să fie penalizați de deficiențele structurale ale agriculturii românești și nu profită decât în mică măsură de recoltele-record din 2016, din cauză că nu dispun de capacități suficiente de depozitare care le-ar permite să vândă la momentul în care prețul crește, astfel că sunt nevoiți să vândă mare parte din producție imediat după recoltă intermediarilor și traderilor, la prețuri mici, explică specialiștii din sectorul agricol, consultați de News.ro.
Producțiile agricole medii la hectar au crescut în acest an la aproape fiecare din principalele culturi în România, potrivit datelor centralizate la nivelul Ministerului Agriculturii.
Producția de rapiță a României s-a majorat în acest an cu 38%, până la 1,26 milioane tone, iar producția de orz a urcat cu 24,5%, la 1,33 milioane tone.
Însă datele cele mai spectaculoase sunt cele privind producția de grâu și secară, care s-a majorat în acest an cu 5,5%, ajungând la 8.428.604 tone, un nivel-record istoric.
Însă producțiile-record obținute de agricultorii români nu se traduc și în câștiguri pe măsură, pentru că cei mai mulți sunt nevoiți, ca și în anii anteriori, să își vândă mare parte din producție imediat după recoltă, atunci când prețurile sunt cele mai mici.
Fermierii spun că, în prezent, prețurile sunt la nivelul anului 2015, însă cheltuielile agricultorilor au crescut cu până la 10% , iar cei care vând la prețul actual reușesc cu greu să-și acopere cheltuielile.
În plus, anul acesta fermierii au primit și subvențiile cu întârziere, ceea ce înseamnă, pentru mulți, o povară în plus.
CITEȘTE ȘI Creditul pentru locuințe crește fără Prima Casă și cu darea în plată “Prețurile nu sunt bune, sunt la același nivel cu cele înregistrate în 2015. În condițiile în care prețurile au rămas la un nivel scăzut, iar subvențiile au ajuns târziu în conturile fermierilor, agricultorii sunt într-o situație disperată”, a declarat pentru News.ro, consilierul în cadrul Asociației Fermierilor din România (AFR), Ion Cioroianu.
Fermierii spun că prețurile sunt în prezent de 60-70 bani pe kilogramul de grâu, 1,5 lei pe kilogramul de rapiță, 58 de bani pe kilogramul de orz, 50-60 de bani pe kilogramul de porumb și 1,3-1,45 de lei pe kilogramul de floarea- soarelui.
În fiecare an, prețurile scad în perioada recoltei pentru că oferta este abundentă, în condițiile în care cei mai mulți fermieri nu dispun de depozite.
Din această cauză, cei care profită cu adevărat de recolta bună din acest an sunt intermediarii și traderii, care cumpără la prețurile mici de la momentul recoltei și vând apoi, pe parcursul anului, la prețuri mai mari.
Președintele Asociației Producătorilor Agricolei de Cereale și Plante Tehnice din Ialomița, Nicolae Sitaru spune că fermierii sunt nevoiți să vândă chiar și la prețuri mai mici decât cele din 2015 pentru că nu au de ales.
“Dar indiferent de prețuri, fermierii vând când au nevoie de bani”, a subliniat Sitaru, fermier care a recoltat anul acesta 5.400 de tone de grâu.
În schimb, marii agricultori din România și-au construit, în timp, spații de stocare a cerealelor și pot păstra producțiile obținute anul acesta până la momentul în care prețurile sunt convenabile.
“Fermierii stochează producțiile deoarece nu este rentabil să vândă. Dar aceasta este o posibilitate pentru cei care au unde să stocheze. Spre exemplu, anul trecut în vară prețul pe kilogramul de grâu era de 0,40 de lei, iar în ianuarie prețul a ajuns la 0,72 de lei. Însă, nu toți își permit acest lucru și au nevoie de bani cash pentru a-și plăti datorile”, a declarat pentru News.ro Dimitrie Muscă, agricultor din Arad.
Fermierul a avut o producție anul acesta de 27.000 de tone de grâu și se așteaptă ca și de la cultura de porumb să obțină o recoltă similară. Acesta spune că va stoca toată recolta deoarece nu vrea să vândă pe un preț de nimic.
Însă cazurile de acest gen sunt încă rare în România, spre câștigul intermediarilor și traderilor, care dețin cele mai multe spații de depozitare din țară.
În acest fel, pe lanțul valoric al agriculturii din România, mare parte din câștig ajunge la traderi și la intermediari și o proporție mică rămâne agricultorilor, indiferent de dimensiunea producției dintr-un an sau altul.
Totuși, în ultimii ani, producțiille de grâu, spre exemplu, au avut fluctuați mai mici decât în perioada anterioară și s-au menținut peste 7 milioane de tone pe an, în condițiile în care traderii au organizat sistemul proucției de cereale din România în jurul prețului de import al Egiptului, principalul client pentru exporturile românești de grâu.
În 2015, România a exportat circa 10 milioane de tone de cereale, în special grâu și porumb, în valoare de 2 mliarde euro. În Egipt au ajuns anul trecut 1,1 milioane de tone de grâu românesc, în valoare de 223 milioane euro.
