Oficialul a mai spus că a sosit momentul să punem capăt risipei, să luăm măsurile necesare în beneficiul României, nu al băieților deștepți. Gheorghiu a anunțat că pentru prima dată, România are un bilanț structurat, realizat pe criterii unitare, al unui portofoliu pilot de 22 de companii de stat, care au acumulat datorii bugetare cumulate de aproximativ 4,2 miliarde de lei datorii istorice și au înregistrat pierderi nete agregate de aproximativ 1,12 miliarde de lei în ultimul an raportat.
”Este timpul să prezentăm, astăzi, un bilanț privind reforma companiilor de stat. Această reformă a companiilor de stat este un subiect despre care s-a vorbit mult în ultimii ani, dar pentru care s-a făcut foarte puțin sau aproape nimic. Realitatea faptică este că avem în România peste 1500 de companii de stat, multe dintre ele înregistrează pierderi istorice de aproximativ 14 miliarde de lei. Cred că sunt 3, 4, 5 spitale regionale, pe care le-am fi putut construi de acești bani”, a spus vicepremierul, de la Palatul Victoria, potrivit News.ro.
”A sosit momentul să punem capăt risipei și ineficienței, să luăm măsurile necesare în beneficiul României și al românilor, nu în beneficiul băieților de ștepți”, a mai spus Oana Gheorghiu.
Potrivit acesteia, ”reforma companiilor de stat înseamnă în esență ca statul român să înceapă să se comporte ca un proprietar responsabil”.
”Altfel spus, statul trebuie să știe clar ce companii deține, de ce le deține, care este rolul fiecarei companii, cât ne costă inacțiunea și ce decizie trebuie luată mai departe. Unele companii trebuie consolidate, pentru că au un rol strategic real, altele trebuie transformate sau restructurate, altele trebuie integrate, iar altele trebuie închise, disciplinat, pentru că menținerea lor în forma actuală nu mai servește nici interesului public, nici economiei și nici contribuabilor”, a menționat Gheorghiu.
Vicepremierul a mai afirmat că, atunci cand zice reformă, nu mă referă doar la schimbări de management ori la măsuri generale.
”Mă refer la stabilirea clară a rolului, la disciplina de proprietate, la capacitatea statului de a lua deciziile oportune fiecărui caz în parte. Așadar, pentru prima dată, România are acest bilanț structurat, realizat pe criterii unitare, al unui portofoliu pilot de 22 de companii de stat”, a anunțat Oana Gheorghiu, ea precizând că este efortul Agenției pentru Monitorizare și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, care în ultimele trei luni, de la venirea noii conduceri, a făcut un efort substanțial pentru a contribui la această analiză.
”Voi propune această analiză mai departe sub forma unui memorandum, astăzi a fost prezentată sub forma unui notă de informare, dar urmează un memorandum în ședința de guvern de săptămâna viitoare”, a spus aceasta.
Oana Gheorghiu a mai declarat că acest efort rezultă din necesitatea îndeplinirii reformei nouă, așa cum este ea cunoscută, adică reforma privind îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în întreprinderile de stat, inclusă în componenta 14 de bună guvernare din PNRR.
”Comitetul interministerial pentru sprijinirea implementării acestei reforme a fost cadrul în care acest proces a putut fi coordonat serios, interinstituțional, nu doar sectorial. Rolul acestui comitet a fost să aducă la aceeași masă ministerele tutelare, AMEPIP și Cabinetul vicepremierului, astfel încât analiza să nu rămână o simplă colecție de date, ci ea să se transforme în decizii concrete. (..) Când am început acest proces, tabloul pe care l-am găsit arăta foarte clar de ce este nevoie de această reformă și de ce ea nu mai poate fi amânată. Am văzut asta în cele 22 de companii din lista pilot, care au acumulat datorii bugetare cumulate de aproximativ 4,2 miliarde de lei datorii istorice și au înregistrat pierderi nete agregate de aproximativ 1,12 miliarde de lei în ultimul an raportat. Aceasta este factura anuală pe care românii o suportă, din cauza menținerii statusului actual al acestor companii, fără nici o decizie de reformă până la acest moment”, a arătat Gheorghiu.
”Vorbim așadar de niște găuri negre pentru economia României”, a adăugat ea.
Oana Gheorghiu a precizat că cei mai mari contributori la datorile bugetare au fost CFR Marfă, SNCFR, o companie care trebuia lichidată și compania Romaero.
”Problema nu este una contabilă. Problema este că aceste companii nu pot fi tratate unitar. Unele sunt infrastructuri critice, a căror continuitate este esențială, altele sunt platforme industriale, strategice, a caror valoare nu poate fi judecată exclusiv financiar. Altele sunt entități comerciale sau vehicule reziduale, care costă bugetul public în fiecare zi în care nu se ia o decizie. A trata totul la fel înseamnă de fapt a nu decide nimic. Așa cum am scris în raport, a trata unitar duce la a procrastina unitar”, a explicat vicepremierul.
Gheorghiu a mai afirmat că diecare companie a trecut printr-un proces de autovaloare pe șapte dimensiuni: Strategie, guvernanță, model de business, performanță comercială, operațională, patrimonială și financiară.
”Această analiză nu a fost făcută doar din perspectivă managerială a companiei, ci din perspectiva rolului ei în portofoliul de stat. Datele financiare au fost preluate automat din sistemele Ministerului Finanțelor și ANAF, tocmai pentru a elimina raportarea redundantă și pentru a lucra cu o bază comună, comparabilă și coerentă. Rezultatul este că avem acum o clasificare strategică a celor 22 de companii, și pentru fiecare dintre aceste companii avem o recomandare clară de decizie”, a adăugat Oana Gheorghiu.
Vicepremierul a prezentat cele șase categorii de acțiune, pe baza analizei.
”Pima categorie, infrastructură critică. Aici avem Elcen, Oil Terminal și CFR SA. În aceste companii este nevoie de investiție, de profesionalizare, de bună guvernanță și de consolidare a situației financiare. A doua categorie este decizie strategică. Avem cele patru companii aflate în portofoliul Ministerului Economiei. Minvest, Remin, Avioane Craiova și Romaero. În aceste companii este nevoie de o decizie interministerială, asta este recomandarea, în primul rând pentru Avioane Craiova și Romaero, iar la Remin și la Minvest o separare a funcților și o auditare independentă a resurselor pe care aceste companii încă le dețin”, a spus Oana Gheorghiu.
Vicepremierul a mai anunțat că a treia categorie este transformarea pe model european și aici intră CNCIR.
”Vorbim despre o reformă în două etape, astfel încât compania să evolueze spre un organism de inspecție acreditat și competitive, după modelele europene consacrate”, a spus Gheorghiu.
Potrivit vicepremierului, a patra categorie este redresare operațională, CFR Călători, Metrorex și Tarom.
”În aceste companii e nevoie de măsuri ferme de redresare, implementate cu sprijinul unor specialiști care au făcut până acum redresări în alte țări sau în alte companii similar, iar acolo unde este cazul e nevoie de notificarea a Comisiei Europene, pentru un eventual ajutor de stat. A cincea categorie este fuziune și absorbție și avem aici câteva companii, Telecomunicații, CFR, Tipografica-Filaret, CFR-SCLR-Brașov. Aici vorbim despre un calendar ferm, agreat cu Ministerul Transporturilor de Integrare și Consolidare Operațional”, a spus vicepremierul.
Gheorghiu a mai afirmat că a șasea categorie este ieșirea ordonată din portofoliu: Electrocentrale Grup, Petrotrans, CFR Marfă, Roferspet, CFR IRLU, SAAF, CFT-CFR și SNCFR-ERA. Aici obiectivul este foarte clar, un calendar cu termene clare asumate de lichidare ordonată, cu maximizarea valorii reziduale și respectarea calendarelor de faliment asumate”, a spus Oana Gheorghiu.
