Dificultățile economiei chineze și stagnarea celei germane au fost două dintre marile motive de îngrijorare în economia anului 2024, marcat și de avansul tendințelor protecționiste, care se preconizează chiar să crească în 2025, și de decalajul dintre narațiunea macro și experiența micro, scrie EFE citând experți în domeniu.
Potrivit FMI, economia mondială va crește în 2024 cu 3,2%, cu o zecime mai puțin decât în 2023, într-un context de inflație ținută sub control în principalele economii dezvoltate ce a permis Băncii Centrale Europene (BCE) și Rezervei Federale, printre alte bănci centrale, să înceapă să scadă ratele dobânzilor, scrie Agerpres.
Stagnarea economiei germane
În fața prognozei unei anumite redresări, Germania a fost într-o stare de paralizie pe tot parcursul anului, iar Bundesbank tocmai a revizuit în jos previziunile economice și prezice acum că PIB-ul său se va contracta cu 0,2% în 2024, față de avansul de 0,3% care era așteptat in iunie.
"Recesiunea din Germania a fost principala îngrijorare" și reflectă faptul "că modelul industrial german este foarte afectat", a declarat pentru EFE directorul think tank-ului Funcas, Raymond Torres.
"Germania a fost regina hardware-ului și a lumii analogice, dar a rămas în urmă la software și digitalizare", este de acord cercetătoarea principală de la Institutul regal Elcano, Judith Arnal.
La aceasta se adaugă "o serie de pariuri geopolitice care au mers prost", precum energia ieftină din Rusia, tehnologia din China și dependența de această țară pentru exporturile sale, precum și investițiile insuficiente în infrastructură, în special cea digitală, adaugă ea.
Experții avertizează și în legătură cu situația din Franța, a doua economie din zona euro, afectată de o instabilitate politică puternică și cu deficitul public estimat să depășească 6% în 2024.
În fața acestei perspective, foștii premieri italieni Mario Draghi și Enrico Letta au prezentat rapoarte separate cu rețete care să ducă la îmbunătățirea competitivității UE. Primul sfătuiește crearea unui fond care să mobilizeze 800 de miliarde pe an în investiții, în timp ce al doilea propune să se avanseze cu integrarea europeană.
"Există un deficit de investiții acumulat absolut periculos în zona euro și acest lucru explică de ce avem o productivitate mai scăzută, de ce venitul pe cap de locuitor crește mai puțin, de ce decalajul față de SUA se mărește și este, probabil, și în spatele acestei stări de rău economice percepute. Există un decalaj între narațiunea macro și experiența micro", explică economistul Daniel Fuentes.
Economia spaniolă, considerată cea mai bună din OCDE de către "The Economist", cu o prognoză de creștere pentru 2024 de aproximativ 3%, este un exemplu: cele mai bune date despre PIB și IPC (indicele prețurilor de consum) coexistă cu probleme de acces la locuințe și salarii foarte corecte, indică Fuentes.
În SUA, în pofida unei "aterizări" blânde a economiei, creșterea costului vieții a fost un factor determinant în victoria în alegeri a lui Donald Trump, în opinia tuturor experților. "Percepția cetățenilor are de-a face cu pierderea puterii de cumpărare ca urmare a inflației", este de acord cu Torres.
China și problema sa cu cererea agregată
China, celălalt focar de îngrijorare, se confruntă cu o problemă de "cerere agregată insuficientă" care, într-un context de protecționism în creștere, investiții scăzute și criză a creditelor pentru administrațiile locale, este greu de combătut, explică Angel Gallego, expert la compania de consultanță în comunicații strategice globale, Kreab Spania. Cererea agregată este formată din: cererea pentru consumul personal, achizițiile guvernamentale, cererea pentru investiții și cererea externă formată din exportul net (n.r).
Pentru a salva guvernele locale și a stimula economia și consumul intern, China a aprobat un pachet de stimulente de aproape 1,3 trilioane de euro și tocmai a anunțat o relaxare monetară.
O altă strategie a fost încercarea de a-și crește exporturile, ceea ce, subliniază Torres, "agravează oarecum" situația din Europa, care trebuie să concureze cu mașini chinezești "mult mai ieftine".
Avansul protecționismului
Anul acesta, Uniunea Europeană a aprobat tarife de până la 35,3% la importul de vehicule electrice din China, cu un vot împărțit în care cinci țări (inclusiv Germania) au votat împotrivă, zece pentru, iar 12, precum Spania, s-au abținut.
Acesta este un alt exemplu de avans al protecționismului ale cărui începuturi experții le plasează în momentul sosirii lui Donald Trump la Casa Albă în 2017.
"A existat deja o ruptură cu modelul multilateralismului", care a continuat cu Joe Biden și Legea sa de reducere a inflației, "care pune sub semnul întrebării politica de reciprocitate și de deschidere", oferind stimulente exportatorilor, stimulente pentru companiile care se stabilesc în SUA și ajutoare pentru achiziționarea de producție locală, subliniază Torres.
Acesta este cadrul în care liderul republican va reveni la Biroul Oval pe 20 ianuarie, dispus să impună tarife de 25% la produsele din Canada și Mexic, dacă aceste țări nu opresc traficul de droguri și imigrația ilegală, și de până la 60% Chinei.
"Dacă cineva ia de bune cuvintele lui Trump sută la sută, ne îndreptăm spre un război comercial. Dar vreau să cred că Trump este un om de afaceri mai mult decât un politician și că folosește asta mai presus de toate ca o poziție pentru a începe negocierile", consideră Arnal.
Experta consideră că Donald Trump nu este interesat să declanșeze un război comercial cu UE, o piață cheie pentru SUA și pe care va prefera să o aibă ca aliat în războiul său tehnologic cu China, fără a uita că aceste măsuri sunt în mod clar inflaționiste, iar creșterea prețurilor în SUA a fost una din cheile care au dus la victoria candidatului republican.
