O contabilă a firmelor lui Cătălin Lăscuț și Radu Tănăsescu – patronii firmei Millenium care opera duty-free-urile de pe aeroport și inculpați în dosarul Otopeni – a predat procurorilor DNA un stick pe care se află un fișier denumit ”viața e frumoasă – 28.02.2022” în care sunt notate sumele de bani aflate într-un seif și folosite de inculpați ca șpăgi pentru prelungirea contractelor de concesiune a spațiilor comerciale cu diferite aeroporturi din țară – se arată într-un document din dosarul DNA, consultat de G4Media.ro, cu declarația contabilei respective (a cărei identitate o vom proteja).
”Șpăgile” sau ”cheltuielile extraoperaționale” ori ”marketing money”, după cum s-au exprimat martorul și inculpații, erau de peste 7,5 milioane de lei sau peste 1,5 milioane de euro, potrivit documentului, citat de G4Media.ro.
”Răspuns martor: Pe acest stick era consemnat practic un fel de registru de încasări și plăți. Regula stabilită de asociați era să se scrie cine a adus banii în seif și cui i s-au dat banii. Nu eu am creat acest fișier ”viața e frumoasă – 28.02.2022” aflat pe stickul predat”, este un fragment din declarația contabilei, dată la DNA pe 20 aprilie 2023.
<<Întrebare organ de urmărire penală: Fiindu-vă prezentată discuția din data de 01.02.2023 dintre Radu Tănăsescu și Hardan Saadeh (om de afaceri libanez, patronul firmei DNATA Catering, denunțător și colaborator al DNA în acest dosar – n.r.), în care Tănăsescu îi relatează interlocutorului său faptul că are de la dvs. un fișier în format excel în care sunt menționate toate ”șpăgile” din perioada 2022 – 01.02.2023, precum și cuantumul total al acestora de 7.582.000 lei, vă rugăm să precizați dacă într-adevăr ați realizat și transmis un astfel de fișier lui Tănăsescu Radu Laurențiu?
Răspuns martor: Cu o zi înainte de data de 01.02.2023 TĂNĂSESCU RADU a venit la mine la birou la sediul GRAFTEX, după ce avusesem înainte la birou la MILLENIUM o discutie privind analiza de buget.
Structura de buget a societății MILLENIUM are aproape 98 de centre de cost și era împărțită în operațional și extraoperațional. Eu cred că TĂNĂSESCU RADU prin suma de 7.582.000 lei se referă la suma care apărea pe sheetul de cheltuieli extraoperaționale. Mai mult de atât, cu o seară înainte, situația detaliată a bugetului de extraoperaționale am realizat-o împreună cu el, fiind defalcat acest buget de extraoperaționale pe asociați: LĂSCUȚ CĂTĂLIN, ROȘCA EMIL, OLTEANU ION și RADU TĂNĂSESCU. Suma respectivă se referă la totalul costului de pe sheetul de extraoperaționale.
Acea defalcare pe asociați se referea la cine a dispus acea cheltuială. Acele cheltuieli nu se refereau la cheltuiala unui magazin, ci la costuri angajate de asociați. TĂNĂSESCU RADU a spus să adaug și un sheet pe care să-l denumesc ”marketing money” cu sumele care apar pe stickul la care am făcut referire anterior. 7.582.000 lei era suma totală a cheltuielilor extraoperaționale, iar suma din ”marketing money” era distinctă și viza sumele date din seif cash în 2022. Îmi amintesc că suma din ”marketing money” era de aproximativ 700.000 de euro>>, este un alta fragment relevant din declarația contabilei firmelor incupaților din dosarul Otopeni.
Referirile la fișierul cu banii de șpăgi se regăsesc și în motivarea instanței care a respins acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de unul dintre patronii de la Millenium, Cătălin Lăscuț, cu procurorii DNA.
<<Îi relatează lui … conținutul unui fișier excel, care conține detalii privind toate sumele date unor persoane cu titlu de „șpagă”, în perioada 2022, suma totală fiind de 7.582.000 lei sau 1.531.000 euro, reprezentând sume „extra-operaționale” (așa cum le-a mai denumit și la discuții anterioare), adică acestea sunt exclusiv sume retrase din firmă în numerar cu justificarea dividende ori bonus angajați, nu include cheltuieli cu avocați ori consultanți, acele cheltuieli fiind pe facturi;
or, reamintim că la discuția din 12.12.2022, imediat ce …îi cere lui … 100.000 de euro pentru prelungirea de 6 luni realizată, respectiv 100.000 euro pentru următoarea prelungire, … precizează:
”N-avem facturi”, suma pretinsă fiind deci nu pentru avocați ori consultanți cu privire la care au facturi, ci pentru „șpagă”>>, se arată în motivarea instanței.
MOTIVARE De ce instanța a respins înțelegerile dintre inculpați și procurorul DNA
Unul dintre asociații de la Millenium, Cătălin Lăscuț, a bătut palma cu procurorul DNA Marian Drăgulescu și a acceptat o pedeapsă de 2 ani și jumătate de închisoare cu suspendare. Lăscuț a recunoscut că a primit 50.000 de euro de la patronul DNATA Catering, libanezul Saadeh Hardan, ca să facă trafic de influență la vârful Ministerului Transporturilor și să îl ajute să își prelungească contractele cu aeroportul pentru restaurantele sale.
Tribunalul București nu a acceptat termenii ”deal”-ului dintre inculpat și procuror și a respins acordul. Decizia Tribunalului nu este însă definitivă. Curtea de Apel București va emite un verdict final pe 17 octombrie 2023
Judecătorul a respins înțelegerea făcută de Lăscuț cu procurorul pe motiv că pedeapsa de numai 2 ani și jumătate de închisoare cu suspendare este prea blândă.
”Instanța apreciază că pedepsele cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpat sunt nejustificat de blânde în raport cu gravitatea infracțiunilor reținute în sarcina sa”, arată judecătorul de la Tribunal.
”Referitor la circumstanțele personale ale inculpatului Lăscuț Cătălin, se reține că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, a recunoscut două dintre infracțiunile pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva sa, cele care fac obiectul acordului de recunoaștere avinovăției, este bine integrat în societate, are vârsta de …, este … are …, studii …, având profesia … și calitatea de ….
Instanța nu neagă că aceste circumstanțe îi sunt favorabile, dar apreciază că tocmai datorită gradului său de educație, acesta a conștientizat natura ilegală și consecințele acțiunilor sale, pe care a înțeles totuși să le desfășoare, iar implicarea sa în mediul de afaceri și conexiunile la nivelul politicului au favorizat săvârșirea infracțiunilor de care este acuzat. Mai mult decât atât, instanța apreciază că lipsa antecedentelor penale reprezintă o stare de normalitate a cetățenilor în cadrul societății și nu poate căpăta valențe deosebite în contextul gravității infracțiunilor de care este acuzat inculpatul. De asemenea, recunoașterea săvârșirii infracțiunilor ce fac obiectul acordului de recunoaștere a vinovăției a fost valorificată prin reducerea limitelor de pedeapsă (…)
Pedeapsa trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social concret al faptei săvârșite si să constituie un avertisment pentru inculpat, pentru a-l determina să reflecteze asupra comportamentului său viitor și asupra atitudinii față de valorile sociale ocrotite de lege”, a arătat judecătorul în motivarea respingerii înțelegerii dintre Cătălin Lăscuț și procurorul DNA Marian Drăgulescu.
Citește aici motivarea deciziei Tribunalului București prin care a respins acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Cătălin Lăscuț și procurorul DNA. Motivarea, cu datele personale anonimizate, a fost pusă la dispoziția G4Media.ro de Tribunalul București în baza legii 544/2001.
Inculpații ar fi formulat denunțuri
Potrivit unor surse judiciare, Lăscuț ar fi formulat mai multe denunțuri ceea ce l-ar fi determinat pe procuror să încheie o astfel de înțelegere avantajoasă pentru inculpat.
Informațiile privind aceste presupuse denunțuri făcute de Cătălin Lăscuț nu sunt cuprinse în dosarul cu acordul de recunoaștere a vinovăției de la Tribunal, dosar studiat de jurnalistul G4Media.ro în baza legii 544/2001.
Prin urmare, dacă într-adevăr aceste denunțuri formulate de Lăscuț există, judecătorul nu avea de unde să știe în mod scriptic, oficial, de existența lor.
Pe cine a denunțat Radu Tănăsescu
În ce-l privește însă pe un alt inculpat, Radu Tănăsescu, asociat și el la firma Millenium, în dosar este atașat denunțul acestuia înregistrat la DNA pe data de 6 aprilie 2023.
Potrivit documentului consultat de GMedia.ro la Tribunalul București, Tănăsescu a denunțat câteva personaje de calibru mic, precum fostul președinte al Autorității Vamale Române, Bogdan Lari Mihei, fostul director al Biroului Vamal de la Frontiera Otopeni, Paul Petrof, și fostul director al Companiei Naționale Aeroporturi București, George Alexandru Ivan, inculpat și el în dosarul Otopeni.
<<În perioada ultimelor 6-8 luni, numiții Paul Petrof și Bogdan Lari Mihei, au solicitat de la mine și de colegi foarte multe produse fără să le plătească.
Produsele erau băuturi alcoolice, parfumuri și cosmetice cu valori care puteau ajunge și la valori foarte mari, ajungând chiar și la 4000 – 5000 euro, în funcție de cât de mare era lista de produse pe care o solicitau. Uneori solicitau doar băuturi alcoolice, de câteva mii de lei sau testere de parfumerie și cosmetică.
Cei doi primeau produse în schimbul unei ”protecții” pe care ar fi oferit-o societății și clienților duty-free din aeroport, în sensul că ar fi intervenit ca vameșii să nu mai controleze inopinat călătorii care cumpărau cantități mari de țigări (…)
În același mod, numitul Ivan George-Alexandru, în lunile februarie – martie 2023, în contextul discuțiilor legate de procedura de atribuire a noului contract, respectiv, selectarea consultantului care va întocmi documentația de atribuire, a solicitat produse de aproximativ 4-5 ori, de la produse punctuale (pixuri Mont Blanc, portofele, parfumuri și cosmetice scumpe) până la pachete consistente, de aprox. 3000-4000 euro/pachet. I-am solicitat acordul lui Lăscuț Cătălin pentru a-i da produsele solicitate>>, se arată în denunțul lui Radu Tănăescu aflat la dosarul de la Tribunalul Capitalei și consultat de G4media.ro.
În urma denunțului lui Tănăsescu, cei 3 foști funcționari au fost puși sub acuzare pentru luare de mită, trafic de influență și cumpărare de influență, se arată în documentele din dosar.
Tribunalul Ilfov urmează să se pronunțe în septembrie și cu privire la acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Radu Tănăsescu. El a bătut palma cu procurorul DNA pentru o pedeapsă tot de 2 ani și jumătate cu suspendare.
Și fostul director de la Compania Națională Aeroporturi București, George Alexandru Ivan, a recunoscut faptele. A admis că, împreună cu un alt inculpat, Cristian Dumitru Bălan, i-au cerut libanezului Saadeh Hardan 10.000.000 de euro și, până la urmă, au căzut de acord pentru suma de 1.200.000 de euro. Acești bani nu au fost dați, mita reținută de DNA este doar sub forma pretinderii. Ivan a bătut și el palma cu DNA pentru o pedeapsă de 2 ani și 9 luni cu susepndare, dar și în cazul lui judecătorul a respins acordul.
Citește aici integral motivarea deciziei Tribunalului București prin care a respins acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de George Alexandru Ivan și procurorul DNA. Motivarea cu datele personale anonimizate a fost pusă la dispoziția G4Media.ro de Tribunalul București în baza legii 544/2001.
Potrivit documentelor din dosarul de la Tribunalul București, toți cei 3 inculpați care au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției sunt vizați de un alt dosar de corupție disjuns și rămas în anchetă la DNA.
Cristian Dumitru Bălan a fost trimis în judecată de procurorii DNA în dosarul presupuselor șpăgi de peste 22 de milioane de euro pentru spațiile comerciale de la Otopeni.
Context. Contractele Millenium și DNATA pentru spațiile comerciale din incinta aeroportului Otopeni au expirat la finalului anului trecut, însă au fost prelungite cu 6 luni de conducerea Companiei Naționale Aeroporturi București. La finalul lui iunie a expirat și această prelungire, iar între 1 și 8 iulie, spațiile unde au funcționat duty free-urile Millenium au fost închise până la finalizarea noilor contracte. După declanșarea anchetei DNA, CNAB a scos spațiile comerciale la licitație la Bursa de mărfuri.
Notă: Alex Costache este și jurnalist la Știrile TVR.
