Cresc dobânzile! BNR a atras depozite de 18,6 miliarde de lei de la bănci, în prima operațiune de acest tip după 2011

Banca Națională a României a lansat, pe neașteptate, luni, prima operațiune de atragere de depozite de la bănci după ianuarie 2011, încercând să aducă dobânzile din piață mai aproape de dobânda cheie, în condițiile în care rata anuală a inflației a crescut la 5%.

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider

Băncile comerciale au depus la BNR un exces de lichiditate de 18,66 miliarde de lei pe termen de o săptămână la dobânda cheie de 2,25% pe an - cea mai mare sumă adjudecată de către BNR până acum printr-o operațiune de piață.

Operațiunea nu a fost anunțată înainte, iar Consiliul de Administrație al BNR considera, în ședința din 4 aprilie, că excesul de lichiditate din sectorul bancar, care a contribuit la menținerea unui nivel redus al dobânzilor, este unul tranzitoriu. Între timp, însă, inflația a ajuns la 5% în martie, peste prognoza băncii centrale și mult peste ținta de 2,5% +/-1 puncte procentuale, care este pusă în pericol și pentru finele anului.

„Anunțul de azi reprezintă o nouă paradigmă pentru banca centrală în termenii operațiunilor de piață și înseamnă implementarea efectivă a managementului ferm al lichidității, care să ducă dobânzile din piața monetară mai aproape de dobânda cheie”, scrie, într-o notă, Horia Braun-Erdei, economișt-șef BCR.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV IFN propun plafoane de dobândă mai ridicate la creditele de consum: La DAE de 18% ne închidem

Piața monetară a reacționat. Rata ROBOR overnight a crescut de la 1,4%, în ședința de vineri, la 1,91%. Rata ROBOR la 3 luni, relevantă pentru împrumuturile în lei cu dobândă variabilă, a crescut de la 2,07% la 2,13% și se apropie de nivelul dobânzii cheie.

La ultima ședință de politică monetară, BNR a menținut dobânda de politică monetară la 2,25%, în timp ce analiștii așteptau o majorare cu încă 0,25 puncte procentuale, la fel ca în primele două ședințe din acest an. Guvernatorul Mugur Isărescu a susținut că BNR trebuie să fie prudentă cu întărirea politicii monetare, pentru că o dobândă mai mare ar putea duce la aprecierea leului și la deteriorarea suplimentară a balanței de plăți, în condițiile în care diferențialul de dobândă ar atrage capitaluri speculative.

Până la operațiunea de astăzi, BNR a tolerat un nivel ridicat al lichidității în exces din sistemul bancar. Băncile au plasat luna trecută, în medie, 17,3 miliarde de lei zilnic la banca centrală, prin facilitatea de depozit, la o dobândă de 1,25%, față de 19,9 miliarde de lei în februarie. De la începutul acestui an, BNR a fost debitor net al sistemului bancar, după ce în perioada octombrie-decembrie a fost creditor net, injectând lichiditate în sistem.

BNR remarcă o creștere a ecartului între dobânda la creditele noi și cea la depozitele noi la termen, în minuta ultimei ședințe, evoluție pe care o pune și pe seama excesului de lichiditate.

CITEȘTE ȘI NASA lansează un telescop care să caute planete pe care ar putea exista viață

Problema cea mai mare pentru economisire este că dobânzile sunt puternic real negative în România.  Doar în perioada ianuarie-martie prețurile au crescut cu 1,4%, în timp ce dobânda medie la depozitele noi la termen aferente populației se menține la sub 1% pe an.

Guvernatorul Isărescu a transmis băncilor în mai multe rânduri să crească dobânzile la depozite și apoi să vină să ceară operațiuni de sterilizare. Economistul BCR spune că banca centrală nu a oferit nicio garanție că va continua operațiunile de atragere depozite cu alocare completă, cum a fost cea de azi, și că BNR caută să nu creeze prea multă volatilitate pe cursul de schimb, mai ales prin aprecierea leului.