Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) a chemat în judecată Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și a solicitat instanței anularea Normei 18/2022, demersul fiind motivat de faptul că, potrivit susținerilor reclamantului, prevederile noului act normativ vor genera dezechilibre majore în piața de asigurări RCA, cum ar fi scumpirea tarifelor RCA, restricționarea accesului consumatorilor la produse de asigurare și eliminarea de pe piață a unor societăți, printre care și membri ai COTAR.
Norma ASF 18/2022, adoptată în iunie 2022 și intrată în vigoare la începutul lunii septembrie, permite asigurătorilor să vândă direct, prin canalul online, aceeași poliță RCA la preț mai mic decât în cazul distribuției prin brokeri, unde se aplică un comision. Cu alte cuvinte, șoferii au posibilitatea de a achiziționa polițe de asigurare la tarife mai scăzute, primele estimări indicând o reducere cu până la 10% față de oferta standard, prin brokeri sau agenți.
COTAR a cerut magistraților Curții de Apel București atât anularea Normei 18/2022, cât și suspendarea prevederilor acestui act normativ.
Articolul 1, punctul 11 din Norma ASF 18/2022 spune că, indiferent de canalul de distribuție utilizat, asigurătorul RCA practică aceeași primă de asigurare netă de cheltuieli de distribuție, stabilită pe baza criteriilor specifice unui asigurat.
"Oferta asigurătorului RCA este valabilă pentru o perioadă de minimum 10 zile lucrătoare și conține următoarele informații: a) prima netă de cheltuieli de distribuție; b) comisionul plătit distribuitorului, exprimat în valoare absolută, sau c) costul aferent vânzării directe; d) data până la care oferta este valabilă; e) costul acoperirii clauzei facultative de decontare directă; f) clauze și acoperiri suplimentare; g) clasa bonus-malus; h) mențiunea privind posibilitatea plății în rate; i) prima de asigurare totală obținută prin însumarea primei nete de cheltuieli de distribuție cu cheltuielile de distribuție aferente canalului de vânzare utilizat de către potențialul asigurat, cu acoperirea și separat fără acoperirea clauzei de decontare directă; j) informare cu privire la tariful de referință în care se încadrează potențialul asigurat", se arată în actul normativ.
Pe de altă parte, Legea 132/2017 spune, la articolul 18, punctele 1, 2 și 3, că "Asigurătorul calculează o primă de asigurare astfel încât să se acopere toate obligațiile ce decurg din încheierea contractelor RCA. Tariful de referință se calculează semestrial de către o societate cu expertiză recunoscută în domeniu, contractată de către ASF, după formula prevăzută la articolul 2, punctul 24 și se publică de către ASF. În calculul tarifului de primă, asigurătorii RCA pot folosi criterii de risc, indici de încărcare, coeficienți de majorare și/sau corecție ori alte instrumente de ajustare a tarifelor stabilite prin reglementari ale ASF".
Avocații COTAR au susținut în cererea adresată instanței că prevederile Legii 132/2017 nu impun și nu permit individualizarea cheltuielilor de distribuție și tratarea lor separat de celelalte componente ale tarifului RCA. Prin individualizarea cheltuielilor de distribuție și supunerea acestora unui tratament distinct se creează condițiile unui mediu concurențial inechitabil între canalele de distribuție.
"Legislația asigurărilor exprimă în termeni neechivoci componentele tarifului RCA, printre care se numără costurile administrative ale asigurătorilor, care nu sunt fixe ci variază în funcție de o multitudine de factori. Totodată, prin natura lor, costurile administrative nu pot fi în totalitate alocate cu precizie unui anume canal de distribuție și, ca atare, va fi imposibil în practică să existe condiții obiective de concurență egală între canale. Spe exemplu, costurile de distribuție directă prin angajați proprii ai asigurătorului înseamnă și cheltuieli fixe (sedii, birotică, salarii, dotări, utilități, training etc.), care nu vor putea fi alocate obiectiv pe o poliță RCA. Pe de altă parte, costurile de distribuție online presupun investiții în software și actualizări permanente, la care se adaugă mentenanță și cheltuieli de marketing semnificative, atât pentru a atrage o masă critică de clienți, cât și pentru a menține acei clienți în portofoliu. Aceste categorii de costuri sunt, de asemenea, foarte greu de alocat obiectiv și pot crea condiții de concurență inegală între canale", se arată în cererea de anulare.
Pe termen mediu, susțin avocații, disfuncționalitățile de concurență între canale pot afecta distribuția independentă, care asigură accesul la serviciile de asigurare în mediul rural și mic urban din România, unde locuiesc mai bine de 50% dintre cetățenii țării.
De asemenea, utilizarea primei nete riscă să conducă la situația în care costurile administrative ale asigurătorilor vor putea fi transferate (mutualizate) în dauna canalelor de distribuție independente. În plus, mutualizarea costurilor administrative ale asigurătorilor va reduce posibilitatea consumatorilor să acceseze polițe RCA la prețuri mai mici, având în vedere că unele canale independente ar putea fi mai eficiente decât distribuția proprie a unei societăți de asigurări.
Prin introducerea primei nete, toți jucătorii din piață vor fi nevoiți să procedeze la reorganizări substanțiale în sistemele operaționale, fapt ce va genera costuri importante și, implicit, presiune suplimentară pe prețul polițelor RCA.
"Concluzionând, soluțiile normative regăsite la articolul 1, punctul 11 din Norma 18/2022 contravin prevederilor Legii 132/2017, nu țin cont de realitățile pieței și nici nu au la bază analize de specialitate corespunzătoare, astfel că se impune eliminarea lor, pentru a evita producerea unor grave dezechilibre în piața de asigurări din România", se mai spune în cererea de anulare.
COTAR mai susține în document că, în procesul de consultare și adoptare, ASF nu a prezentat motivele demersului de modificare a Normei 20/2017 și nu a prezentat un studiu de impact al aceste modificări, proiectul de normă fiind însoțit de un referat de aprobare, cu cinci paragrafe, care includea o descriere minimală și generică a unora dintre prevederile din conținutul său, fără elemente care să ateste legătura logico-juridică dintre conținutul actului normativ și nevoile sau dezideratele sociale care au făcut necesară emiterea sa.
"Referatul în discuție, totalizând 5 paragrafe redate în cuprinsul unei singure pagini, nu face nicio referire la "cerințele care reclamă intervenția normativă, cu referire specială la insuficiențele și neconcordanțele reglementărilor în vigoare; principiile de bază și finalitatea reglementărilor propuse, cu evidențierea elementelor noi; concluziile studiilor, lucrărilor de cercetare, evaluărilor statistice; referirile la documente de politici publice sau la actul normativ pentru a căror implementare este elaborat respectivul proiect", așa cum prevede articolul 31, aliniatul 1 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative", scrie în cererea COTAR.
În document se precizează că ASF nu ar fi răspuns la plângerea prealabilă înaintată de COTAR în ultima decadă a lunii august.
"Până la data prezentei cereri (13 septembrie 2022 - n.r.), ASF nu ne-a comunicat un răspuns cu privire la plângerea prealabilă, motiv pentru care ne-am adresat instanței de contencios administrativ competente, în vederea obținerii anulării prevederilor nelegale ale actului normativ atacat", se mai spune în cerere.
Brokerii reprezintă un canal de distribuție majoritar în activitatea de subscriere a asigurătorilor, cota lor ajungând la aproape 75%, potrivit cifrelor ASF pentru primul semestru al acestui an. În urma cu peste 20 ani, cota acestora se situa sub 10%.
Polițele auto obligatorii RCA și facultative CASCO reprezintă aproximativ 78% din totalul primelor brute subscrise pentru activitatea de asigurări generale și 65% din totalul primelor brute subscrise de societățile de asigurări în S1 2022.
Piața asigurărilor generale și de viață a însumat venituri din prime de aproximativ 8,76 miliarde lei, în creștere cu aproximativ 37% față de valoarea înregistrată în S1 2021.
COTAR este o organizație patronală a transportatorilor rutieri de persoane, școlilor de conducători auto, a transportatorilor în regim de taxi și închiriere, precum și a service-urilor auto din România, având o structură federativă, cu personalitate juridică, independentă, nonprofit, nonguvernamentală și apolitică.
Confederația are ca scop promovarea și apărarea intereselor economice, de producție, comercializare, financiare, juridice, administrative și sociale ale membrilor săi, în raporturile acestora cu organele puterii și ale administrației de stat, în relațiile cu alte organe și organisme din țară și din străinătate, precum și vegherea la aplicarea corectă și coerentă a normelor de drept în care își desfășoară activitatea membrii săi.
