Comisia Europeană a lansat două noi proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României, în domeniul achizițiilor publice și, respectiv, al justiției, solicitând autorităților de la București să respecte normele UE.
Executivul UE a trimis României și altor state membre scrisori de punere în întârziere, reprezentând prima etapă din cadrul procedurii de infringement, țările vizate având acum două luni la dispoziție pentru a răspunde preocupărilor Comisiei.
În domeniul achizițiilor publice, Comisia arată că a identificat o serie de neconformități în respectarea normelor UE, în România, Ungaria, Portugalia și Slovenia.
“Au fost identificate mai multe cazuri în care legislația națională permite utilizarea procedurilor de negociere fără publicare prealabilă. Alte probleme identificate se referă la anumite norme naționale care permit modificarea contractelor legate de obligații și servicii publice, impun limite pentru subcontractare sau introduc o discriminare directă în favoarea anumitor produse originare din regiunea în care este stabilită autoritatea contractantă”, potrivit unui comunicat al Comisiei.
Totodată, Comisia a solicitat României, Ungariei, Germaniei, Țărilor de Jos, Austriei, Slovaciei și Suediei să transpună integral normele UE privind garanțiile procedurale pentru copii în cadrul procedurilor penale.
“Comisia consideră că Germania, Ungaria, Țările de Jos, Austria, România, Slovacia și Suedia nu au transpus corect unele dintre cerințele directivei legate de drepturile materiale. În plus, niciunul dintre cele șapte state membre nu a îndeplinit cerința de a include o trimitere la directivă în măsurile de transpunere sau la adoptarea acestora”, arată Executivul de la Bruxelles.
În absența unor răspunsuri satisfăcătoare la problemele semnalate în scrisorile de punere în întârziere, Comisia poate decide să emită avize motivate împotriva statelor membre vizate, declanșând, astfel, a doua etapă a procedurii de infringement.
Procedura de infringement presupune atenționarea unui stat membru UE de către Comisia Europeană pentru încălcarea unei obligații și, ulterior, dacă părțile nu se înțeleg, acționarea statului respectiv în judecată la Curtea Europeană de Justiție, care poate decide amendarea țării în cauză, de obicei cu sume substanțiale.
