Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) apreciază că proiectul legii dării în plată necesită îmbunătățiri radicale pentru că, în forma actuală, va slăbi încrederea investitorilor care se poate concretiza în diminuarea volumului investițiilor private, cu deteriorarea indicatorilor de dezvoltare economică și socială, fapt ce va afecta, în ultimă instanță, calitatea nivelului de trai, se arată într-un comunicat al asociației.
CDR invită inițiatorii legii să reanalizeze proiectul, considerând că adoptarea acestuia în forma actuală ar reprezenta o lovitură dată bunei guvernări în România, generând un impact sistemic negativ.
“CDR observă cu îngrijorare că, în pofida atenționărilor explicite formulate oficial de Președinția României, Banca Națională a României, Ministerul Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană sau de comunitatea bancară din România, legea dării în plată își continuă cursul spre aprobare în Parlament”, se arată în comunicat.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Astfel, CDR enumeră principiile pe care inițiatorii ar trebui să le aibă în vedere:
- Proiectul de lege trebuie însoțit de o analiză aprofundată și un studiu de impact, conform cerințelor legale. Adoptând un proiect de lege care nu are la bază această minimă analiză, apare riscul să se rezolve discreționar situații punctuale, ignorând cadrul juridic preexistent, precum și posibilele repercusiuni sistemice majore, și să se creeze un precedent periculos pentru alte asemenea propuneri legislative în viitor.
- Necesitatea transpunerii corecte, nedistorsionate a legislației Europene. Deși proiectul de lege pretinde în expunerea de motive că implementeaza și prevederile Directivei Europene 2014/17/E, acestea sunt preluate într-un mod care încalcă flagrant spiritul și litera acestora, ca de exemplu obligativitatea acceptării de către creditor a stingerii datoriei prin darea în plată (versus darea în plata doar cu acordul ambelor părți, în Directiva), sau aplicarea legii și pentru contractele în vigoare (versus aplicarea doar pentru contractele încheiate după 21 martie 2016, în Directiva). Preluarea în legislația națională a directivelor europene, la elaborarea cărora, de altfel, toate statele membre, inclusiv România, au participat nu este facultativă, ci obligatorie – obligație asumată prin însuși Tratatul de aderare. Încălcarea acestei obligații poate atrage consecințe serioase pentru statul român, pe care le vor suporta în ultimă instanță contribuabilii, și pune sub semnul întrebării însăși calitatea României de partener credibil în cadrul construcției europene.
CITEȘTE ȘI Guvernul critică Legea dării în plată: Riscurile de afectare a stabilității economice a României sunt majore - Renunțarea la aplicarea retroactivă a legii. În sfera civilă, actele normative adoptate de Parlament nu pot să reglementeze decât pentru viitor. Inițierea, discutarea și adoptarea unor legi care produc efecte pentru trecut și care intervin în contracte deja încheiate între entități private vor expune orice cetățean, investitor sau antreprenor încălcarii flagrante a mecanismelor statului de drept, a siguranței contractuale și investiționale, a dreptului de proprietate, garantat prin Constituția României.
- Irevocabilitatea garanțiilor guvernamentale. Dacă legea va fi adoptată în forma actuală, statul român va fi practic exonerat de propriile garanții emise în cadrul programului “Prima Casă”. Reputația de debitor credibil a statului roman, construită cu greu în ultimii douăzeci de ani, va fi serios afectată. Costurile cu datoria publică riscă să crească, afectând echilibrul bugetar, iar în final acestea vor fi suportate de către toți cetățenii din România.
Coaliția reunește în total 45 de organizații sau membri asociați. Coordonarea este asigurată de un Consiliu Director format din Președinții și Vice-președinții Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camerei de Comerț Americane în România, (AmCham), Camerei de Comerț Franceze în România (CCIFER), Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK), Consiliul Investitorilor Străini (FIC) și Romanian Business Leaders (RBL).
