Coaliția de dreapta se află pe primul loc în urma alegerilor legislative de duminică, în Italia, însă scorurile istorice obținute de populiștii de la Mișcarea Cinci Stele (M5S) și extrema dreaptă a lui Matteo Salvini complică lucrurile și arunca țara în incertitudine politică, scrie AFP.
”Uniunea Europeaă (UE) va petrece o seară proastă”, a comentat duminică seara, pe Twitter, președinta Frontului Național (FN, extremă dreapta) francez Marine Le Pen.
De fapt, coaliția formată de Forza Italia a lui Silvio Berlusconi, Liga și micul partid Fratelli d'Italia obține aproximativ 35% din voturile exprimate, potrivit proiecțiilor difuzate de televiziunile italiene, scrie News.ro.
Însă, în interiorul coaliției, Liga lui Matteo Salvini, o formațiune aliată cu Le Pen în Europa, se află pe primul loc potrivit proiecțiilor.
Liga a avut de-a lungul întregii campanii, pătate de incidente violente, un discurs antimigrație și sfidător la adresa Bruxellesului, care pare că a atras, într-o țară care a găzduit 690.000 de migranți începând din 2013 și în care euroscepticismul este în plină ascensiune.
”Mai întâi italienii”, ”Stop invaziei” - posterele de campanie de la sediul Ligii la Milano amintesc marile teme asupra cărora a insistat Matteo Salvini, în vârstă de 44 de ani, de-a lungul întregii campanii, din nordul în sudul peninsulei.
”Primul meu comentariu: mulțumesc!”, a scris pe Twitter către miezul nopții liderul Ligii, care urmează să se exprime luni.
Silvio Berlusconi, care s-a prezentat la Bruxelles drept singurul bastion împotriva populiștilor și forțelor antieuro este foarte aproape de a-și fi pierdut pariul.
M5S - antisistem - își confirmă ascensiunea, devenind primul partid din Italia, cu un scor de peste 32%, după victoria Brexitului în Marea Britanie și a lui Donald Trump în Statele Unite.
Nigel Farage, fostul lider al Ukip, un partid pro-Brexit în Marea Britanie, și-a felicitat primul, pe Twitter, ”colegii” de la M5S.
Această mișcare, fondată de actorul de comedie Beppe Grillo în 2009, a provocat deja o surpriză obținând 25% din voturi în ultimele alegeri legislative, în 2013, și își asigură o poziție centrală în viitorul Parlament, în cazul în care scorul său va fi confirmat.
”Există un element sigur care apare din aceste prime date care sosesc, și anume că Mișcarea Cinci Stele va fi pilonul viitoarei legislaturi”, a declarat duminică seara unul dintre liderii ei, Alfonso Bonafede.
Datele este necesar să fie luate cu precauție, având în vedere complexitatea modului scrutinului în alegerea Camerei Deputaților și Senatului.
Noua lege electorală combină sistemele proporțional și majoritar, iar estimările nu permit să se obțină o idee precisă despre alcătuirea celor două Camere. Potrivit unor experți, pragul unei majorități este de 40-45% din voturile exprimate.
ASCENSIUNE
Partidul Democrat (PD, centru-stânga) al lui Matteo Renzi a confirmat la urne rezultatul prost anticipat de sondaje, cu un scor de aproximativ 20% potrivit estimărilor, adică jumătate din cel obținut în alegerile europene din 2014.
Rezultatul scrutinului este învăluit în incertitudine, în contextul în care dominația forțelor antisistem deschide calea tuturor scenariilor posibile - majoritate de dreapta sau mare coaliție a moderaților de centru-stânga și de centru-dreapta, deși aceasta pare să se îndepărteze potrivit comentatorilor italieni, ori chiar o alianță între populiștii de la M5S și Liga de extrema dreaptă, cu toate că liderii lor au negat-o.
Președintele italian Sergio Mattarella este cel care va încredința, în săptămânile următoare, un ”mandat exploratoriu” celor care îi vor părea în măsură să obțină o majoritate în Parlament.
Însă aceste consultări politice se vor deschide abia către sfârșitul lunii, cel mai devreme, după alegerea președinților celor două Camere.
Presa italiană părea duminică deja resemnată cu faptul că nu se degajează vreo majoritate clară.
”Verdictul împotriva Italiei este același: țara trăiește o instabilitate permanentă. Neguvernabilitatea ei de-acum o maladie endemică”, deplângea Claudio Tito într-un editorial în La Repubblica.
Mulți alegători și-au exprimat amarul sau dezamăgirea la ieșirea din secțiile de vot, după o campanie cu accente violente, dominată de probleme legate de migrație sau insecuritate, ca și campania Brexitului în Marea Britanie.
