Economiștii băncilor se așteaptă ca Banca Națională a României să mențină dobânda de politică monetară la 2,5% în ședința de marți, în pofida unei inflații care a revenit peste țintă și a unei presiuni de depreciere pe cursul de schimb.
Banca centrală a modificat ultima oară dobânda cheie în mai 2018 la nivelul actual de 2,5%, pe fondul unei inflații care trecea de 5%. Spre finele anului trecut, inflația a intrat în ținta BNR de 1,5-3,5%, spre limita superioară, însă a revenit pe creștere în februarie 2019 la 3,8%.
„Inflația mai ridicată din februarie ar putea duce la discuții despre o eventuală înăsprire. Deși nu avem nicio creștere a dobânzii cheie în scenariul de bază, înlăturarea legăturii dintre taxa bancară și ROBOR a readus spațiul de manevră pentru banca centrală în cazul în care va decide că este nevoie de o întărire”, notează analiștii Erste Bank.
Guvernul a modificat prin ordonanță taxa bancară introdusă prin OUG 114/2018. Printre ajustări: nivelul taxei a fost scăzut la 0,4% din activele financiare (pentru băncile cu o cotă de piață de peste 1%) de la 1,2% pe an, o serie de active au fost excluse din baza de impozitare, în timp ce legătura dintre nivelul taxei și cel al ROBOR a fost eliminată, după ce BNR a acuzat că îi este afectată transmisia politicii monetare.
Totodată, Executivul PSD/ALDE a introdus și o nouă referință pentru creditele cu dobândă variabilă în lei oferite populației. Împrumuturile noi nu se vor mai raporta la cotațiile ROBOR de la fixingul zilnic (în general pentru scadențele la 3 și 6 luni), ci la dobânda medie a tranzacțiilor din piața interbancară. Noul indicator este format în proporție de 90% din împrumuturi de până la o săptămână, astfel că s-a plasat istoric sub ROBOR la 3 luni, așa cum Profit.ro a arătat aici. Pe de altă parte, în perioadele de presiune pe leu, situația tinde să se inverseze, notează ING.
„Managementul lichidității a devenit mai relevant decât rata cheie pentru din punct de vedere al administrării cursului de schimb. Ne așteptăm ca rata cheie să nu fie modificată în acest an și ca randamentele implicite să rămână semnificativ mai ridicate pentru a împiedica deprecierea leului”, scriu analiștii ING Bank.
Economiștii UniCredit Bank România se așteaptă, de asemenea, la păstrarea nivelului actual al dobânzii cheie și notează că BNR are mai mult spațiu de manevră după modificarea OUG 114.
„Cu toate acestea, ne așteptăm ca banca centrală să utilizeze o combinație de operațiuni de retragere a lichidităților în cazul reapariției presiunii de depreciere. BNR nu pare dispusă să majoreze rata cheie înainte de încheierea ciclului economic actual”, scriu analiștii UniCredit.
În ultimele două luni ratele interbancare s-au plasat la niveluri ridicate, mai ales în perioadele de constituire a rezervelor minime obligatorii, în condițiile în care BNR nu a mai făcut operațiuni repo, ci doar o operațiune de atragere depozite.
Datele macroeconomice nu susțin o atitudine pasivă a băncii centrale, notează ING. Nu numai inflația a surprins neplăcut, dar și deficitul de cont curent a continuat să se adâncească, vânzările retail au revenit pe creștere, producția manufacturieră arată semne că a atins punctul de minim, indicatorii de încredere s-au îmbunătățit, în timp ce structura cheltuielilor fiscale a devenit și mai inflaționistă.
„Prin urmare, credem că BNR nu va trece imediat la o atitudine de relaxare monetară până la existența mai multor dovezi privind transmiterea influențelor din schimbările fiscale. Mai mult decât atât, având în vedere fundamentele slabe ale leului, vedem puțin spațiu pentru BNR de a reduce costurile de creditare”, scriu analiștii ING.
Economiștii băncii olandeze se așteaptă ca leul să se deprecieze în total cu o medie de 3-4% în acest an. O depreciere de 2-3% față de nivelul curent agreat de BNR de 4,72-4,77 lei/euro ar urma să vină în partea a doua a anului.
