Ioana Regenbogen, vicepreședinte Comisia Juridică în cadrul Asociației Române a Băncilor, spune, la emisiunea PROFIT LIVE de la PROFIT NEWS TV, că în ultimele luni au existat foarte multe discuții în cadrul unui grup de lucru constituit pe lângă Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor din Camera Deputaților referitor la o nouă propunere de lege privind utilizarea semnăturii electronice și a înscrisurilor în formă electronică.
„Primul și cel mai important aspect inclus în această propunere este acela că sunt reglementate efecte juridice pentru toate tipurile de semnături electronice, cele simple, cele avansate si cele calificate, în anumite condiții. Al doilea aspect este posibilitatea utilizării lor ca mijloace de probă în fața instanțelor de judecată. Astăzi, acest lucru nu este recunoscut decât pentru semnăturile olografe și pentru cele electronice calificate”, explică Ioana Regenbogen, adăugând că această propunere de lege este un mare progres pentru România.
Propunerea mai prevede și ca semnăturile electronice avansate să producă aceleași efecte juridice ca semnăturile calificate.
„De exemplu, dacă semnătura electronică avansată este emisă de o autoritate publică din România sau dacă este recunoscută de cel căruia i se opune și asta poate fi dovedit chiar prin faptul executării unor obligații ce rezultă din documentul semnat cu semnătură electronică avansată.
La fel, dacă părțile cad de acord în ceea ce privește echivalarea valorii semnăturii electronice avansate, cu cea a uneia olografe, ea va putea să producă efecte întocmai ca una făcută de mână. Specific pentru sectorul bancar, dacă părțile utilizează aplicațiile de online sau mobile banking pentru a semna documente vor putea, de asemenea, agrea valoarea și efectele juridice ale oricărui tip de semnătură electronică”, spune aceasta.
Această libertate de opțiune, continuă ea, are ca explicație faptul că identificarea clienților băncilor se face cu un nivel de asigurare foarte ridicat, iar standardele de securitate implementate de către bănci pentru autentificare și tranzacționare în astfel de aplicații sunt dintre cele mai ridicate.
„Iar acest aspect este evaluat și auditat inclusiv de către Autoritatea pentru Digitalizarea României și are și aprobarea finală a BNR. Suntem optimiști și credem că în viitorul apropiat vom avea o lege modernă, după 22 de ani de la aprobarea celei vechi”, precizează vicepreședintele Comisiei Juridice din cadrul ARB.
De altfel, există și un Regulament european care prevede ca toate semnăturile electronice ar trebui să se bucure de efecte juridice și posibilitatea de a fi folosite ca proba în instanță. Cu toate acestea, reglementarea efectivă și specifică a regimului juridic pentru fiecare tip de semnătură este lăsată la latitudinea statelor membre.
„În momentul în care toate semnăturile vor avea un regim juridic clar, acesta va reprezenta un „ghidaj” foarte bun pentru instanțele de judecată, si atunci, într-adevăr vom putea cu încredere să folosim toate tipurile de semnături, știind că judecătorii vor avea la îndemână acest „ghidaj” legislativ referitor la valoarea lor juridică și la modalitățile de verificare a validității lor”, mai spune Ioana Regenbogen, care consideră că, în cele din urmă, cel mai important este ca procesul de identificare al semnatarului să fie unul robust și să existe un nivel de securitate ridicat al informațiilor, mai ales în cazul băncilor.
„Și, desigur, și păstrarea urmelor legate de fiecare pas făcut de client în respectivele aplicații. Și atunci, totul este cât se poate de transparent și de dovedibil”, adaugă ea.
Vicepreședintele Comisiei Juridice a ARB estimează că până la finalul anului există șanse mari să se aprobe o astfel de lege.
„Deja va fi un lucru foarte bun dacă va fi înregistrată în sesiunea parlamentară actuală, care se încheie la finalul lunii iunie. Cred că e greu de crezut că ar putea fi și aprobată de cele două camere într-un timp așa de scurt. Există însă șanse ca până la finalul anului să avem o astfel de lege”, subliniază aceasta.
Ioana Regenbogen mai spune și că, pentru sistemul bancar, cel mai important eveniment anul acesta este începerea unei colaborări între Direcția Generală pentru Evidența Populației și ARB, al cărei obiect este accesarea și interogarea bazei de date a Evidenței Populației, ceea ce va ajuta băncile să valideze și să actualizeze datele clienților lor într-un mod mult mai rapid și mai facil.
„Această colaborare este în prezent în faza de pilot cu câteva bănci. Este un succes care încununează o perioadă de aproximativ 4-5 ani de discuții și eforturi, iar această integrare cu bazele de date ale Evidenței Populației va sta la baza multor alte inițiative de digitalizare și automatizare.
Aducerea aceasta de date din surse externe independente ajută la pre-completarea acestora în toate procesele noastre de colectare de date. Iar beneficiile sunt evidente. Sunt date din surse de mare încredere, deci, calitatea acestora este una foarte bună.
Timpul de colectare a acestor date este mult scurtat atât pentru client, cât și pentru oamenii din front office, timpii de analiză ai colegilor din back office, care verifică documentele prezentate, de asemenea sunt mult scurtați. Toată lumea câștigă timp”, explică ea, adăugând că băncile fac în continuare eforturi și investiții semnificative în digitalizarea operațiunilor.
Pe lângă digitalizarea modelului de vânzări, băncile continuă să investească și în aplicațiile de digital banking, dar și în securitatea informațiilor. Și, în afară de aceste preocupări constante, băncile își diversifică tot mai mult și aria de produse care sunt furnizate pe canale digitale.
„Cu toate acestea, există de exemplu anumite dificultăți în calea digitalizării procesului de contractare a creditelor ipotecare. În România există câteva bănci care au integrat pre-aprobarea financiară a creditului ipotecar în aplicațiile de online banking astfel încât clientul să poată afla instantaneu care este suma maximă pe care o poate obține de la bancă, care este valoarea ratei pe care trebuie să o plătească. S-au făcut deja pași de către bănci, însă, suntem încă la început. E nevoie și de sprijinul autorităților pentru a îmbrățișa digitalizarea și în privința aceasta”, mai spune Ioana Regenbogen.
