Antreprenorii români au parte de tot mai multe provocări în contextul actual, atât de natură financiară, cât și geopolitică. Incertitudinea fiscală este prima provocare importantă cu care se confruntă mediul de business din România, fiind cauzată în principal de războiul de Ucraina, explică, la PROFIT NEWS TV, Iancu Guda, analist financiar.
„Cea de-a doua provocare a antreprenorilor este de natură financiară, unde presiunea asupra companiilor este aceea de subțiere a marjelor de profitabilitate. Sunt creșteri de costuri pe foarte multe paliere, care nu pot fi transpuse imediat, proporțional în prețul final, în toate sectoarele. Companiile care exportă au o realitate mult mai dură din perspectiva transpunerii costurilor în creștere, în prețul final. Inclusiv companiile domestice care au de concurat cu importurile, România fiind o țară importatoare netă, cu un deficit comercial semnificativ în creștere, care depășește anul acesta chiar 10% din PIB. Și, în acest context, este greu pentru companii să gestioneze cu profituri mai mici șocurile externe, sunt mai vulnerabile, mai ales că sunt prinse cu un grad de îndatorare destul de ridicat după primii doi ani pandemie”, spune acesta.
El adaugă că cea de-a treia provocare majoră pentru mediul de afaceri local ține de forța de muncă disponibilă.
„În acest context de incertitudine fiscală și marje de profitabilitate în scădere, cred că tensionarea pieței forței de muncă are un impact și mai relevant. Companiile cu rotație mare de personal care au oportunități de investiții să scaleze, dacă nu găsesc oameni, au reale dificultăți. Și, în acest context, inclusiv incertitudinea fiscală poate pune gaz pe foc. A fost o perioadă cu discuții foarte susținute în ceea ce privește impozitul progresiv. Imaginați-vă ce ar fi fost dacă ar fi intrat în vigoare o asemenea modificare, cei mai afectați ar fi fost cei cu venituri și studii peste medie, cu un impact important în marile companii care ar fi fost poate demotivați și o parte din ei chiar dornici să plece din țară”, precizează Guda.
Presiunea pe creșterea salariilor este foarte mare. Într-un context inflaționist, potrivit acestuia, important este ca afacerile să protejeze puterea de cumpărare a angajaților și să-i mențină motivați. Însă, abilitatea companiilor de a susține aceste creșteri de salarii atât de mari și atât de repede este foarte mică.
„La o inflație de 15% să crești salariile cu 15% brusc, într-o perioadă atât de scurtă, fără productivitate în creștere, fără investiții, fără digitalizare și eficientizare, este foarte greu. Ar înseamna că fie transpui aceste costuri adiționale în preț și s-ar putea să-ți pierzi din competitivitate, să pierzi cotă de piață, dacă concurența nu o face, fie să te împrumuți ca să poți să plătești aceste salarii în creștere, ceea ce, din nou, nu este sustenabil pe termen mediu și lung să iei credite ca să plătești salarii în creștere. Este o furtună perfecta care anunță o criză sau un risc de recesiune din ce în ce mai palpabil”, explică analistul financiar.
Acesta mai precizează că, într-un context inflaționist, este greu pentru un business să facă profit mai mare doar majorând prețurile produselor sau serviciilor pe care le oferă.
„Pe termen scurt faci treaba asta, dar dacă din semestrul II o să mai crești prețurile, te vei lovi de puterea de cumpărare. Cantitatea vândută nu poate crește pentru că te adresezi unei populații care nu poate susține aceste prețuri. Deci, devine o problemă de accesibilitate a produselor, serviciilor oferite.
Companiile care pot capta cu adevărat inflația și sustenabil sunt cele care pot scala. Nu doar prin digitalizare, ci și prin modelul de business. Dacă modelul de business este unul capabil să adauge cash, rulaje, volume fără investiții semnificative într-un timp scurt, ele pot capta cu adevărat creșterile de prețuri. Spre exemplu, platformele digitale sau soluțiile digitale și modelele de business flexibile, francizate, care pot scala cu ajutorul partenerilor. Și, de asemenea, afacerile cu model competitiv care se pot diferenția, fără să piardă cotă de piață”, mai spune Iancu Guda.
