Creșterea inflației și retragerea relaxării cantitative vor duce la creșterea costurilor de finanțare în perioada următoare, dar aceasta va fi de o mai mică amploare în România, unde politicile monetare au fost mai conservatoare, spune Laurențiu Mihăilescu, șeful piețelor financiare la ING Bank România, la Profit News TV.
După șocul din prima parte a pandemiei, costurile de finanțare ale României au scăzut treptat până în primăvara acestui an, după care a venit un nou impuls de creștere a randamentelor la obligațiuni, ca urmare a evoluțiilor internaționale.
„E o perioadă destul de complicată. Inflația a început să crească nu doar în România - și de fapt în România aș spune că mai puțin decât în alte piețe”, a spus Laurențiu Mihăilescu, a spus Fați la Profit News TV, în emisiunea Profit LIVE, transmisă începând cu ora 18.30 și în care mediul de business vorbește despre situația actuală.
Mihăilescu notează scumpirea accelerată a materiilor prime și inflația peste așteptări din Statele Unite ale Americii, care a ajuns la 4,2% în aprilie, peste estimările analiștilor de 3,6%. Pe de altă parte, băncile centrale consideră creșterea inflației ca fiind doar una temporară, ratele urmând să scadă de anul viitor.
“Nu este singura temă importantă. Așa numitul quantitative easing - care a fost utilizat în piețele mari de ceva vreme, și în piețele mici începând cu criza COVID, și care acum cumva începe să fie retras ca politică monetară - și aceasta creează un mic cutremur pe piața obligațiunilor. Din fericire, în România, cantitatea cumpărată de banca centrală a fost destul de mică, de aceea, chiar dacă va retrage sau va diminua cantitatea cumpărată, impactul pe piață va fi redus”, spune Mihăilescu.
ING estimează la 0,5% din PIB valoarea achizițiilor de titluri de stat cumpărate de Banca Națională a României. În Polonia și Ungaria, ponderea este de circa 10 ori mai mare - în Polonia, banca centrală a cumpărat jumătate din obligațiunile emise de Ministerul de Finanțe.
De asemenea, în cazul României, dobânda overnight și cea de politică monetară sunt mult mai ridicate decât în cazul vecinilor. În Ungaria, rata-cheie este 0,6%, iar în Polonia, de 0,1%.
“E cale lungă la ei să ajungă la nivelul nostru, de 1,25%. Impactul așteptărilor inflaționiste va fi mai redus la noi decât în alte piețe, unde politica monetară a fost mult mai agresivă”, adaugă Mihăilescu.
Valentin Tătaru, economistul șef al ING România, arată, într-o notă de analiză, că prudența BNR începe să dea roade și că aceasta va fi probabil ultima bancă centrală din regiune care să întărească politica monetară.
Argumente în favoarea unei politici monetare mai stricte vin din inflația estimată la 4,1% la finele anului și dintr-o creștere economică peste așteptări. Pe de altă parte, inflația este împinsă în afara țintei de factori din afara controlului BNR, precum prețurile la energie, iar creșterea economică este încă fragilă, nu arată semne de supraîncălzire și nu este alimentată de credit, argumentează Tătaru.
Însă România va fi oricum afectată de o creștere a dobânzilor la nivel internațional, arată Mihăilescu. “Din păcate și din fericire România nu este o insulă. Dacă cresc costurile de finanțare peste tot în lume, vor crește și costurile României, dar mult mai lent”.
În perioada strict următoare, cam până în iulie, chiar, dobânzile vor fi împinse în jos de excesul de lichiditate din piață. Ministerul Finanțelor urmează să ramburseze pe 11 iunie băncilor 9,5 miliarde de lei dintr-o emisiune ajunsă la scadență.
