' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
Executivul european urmează să prezinte joi, 17 septembrie, așa-numitul KIDS Act, un proiect care va introduce o vârstă minimă comună la nivelul Uniunii Europene pentru accesul la rețelele sociale și obligații suplimentare pentru companiile din tehnologie.
Potrivit unor documente pregătitoare consultate de POLITICO, noile reguli nu se vor limita la platforme precum TikTok, Instagram sau Facebook.
În sfera viitoarei legislații ar urma să intre și platformele de video-sharing, jocurile online, chatboții bazați pe inteligență artificială și așa-numiții „AI companioni”, în timp ce instrumentele educaționale ar urma să fie exceptate.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Olof Gill a confirmat că propunerea va fi prezentată joi.
O singură vârstă minimă pentru întreaga Uniune Europeană
Una dintre cele mai importante schimbări pregătite de Bruxelles este stabilirea unui prag minim de vârstă valabil în toate cele 27 de state membre, în locul sistemului actual în care guvernele încearcă să introducă reguli diferite.
Nivelul exact al pragului nu este încă public în documentele citate și textul poate suferi modificări până la prezentarea oficială.
Subiectul a devenit în ultimele luni unul dintre cele mai sensibile dosare digitale din UE. Președintele francez Emmanuel Macron i-a cerut Ursulei von der Leyen, într-o scrisoare din 29 august, să susțină o interdicție a accesului la rețele sociale pentru copiii sub 15 ani, după ce tentativa Franței de a introduce propriile restricții a întâmpinat obstacole constituționale.
La nivel european a fost discutată însă și o variantă mai graduală. Reuters relata în iulie că experții consultați de Comisie au analizat un sistem în care copiii sub 13 ani ar putea avea doar acces limitat și supravegheat, restricțiile fiind reduse treptat odată cu vârsta.
TikTok, Instagram și alte platforme ar trebui să fie „sigure prin design”
Documentele pregătitoare prevăd și principiul „safe by design”, prin care produsele digitale utilizate de minori trebuie construite încă de la început astfel încât să reducă riscurile pentru copii.
Acest lucru ar putea pune presiune asupra unor funcționalități precum sistemele de recomandare, notificările, redarea automată, mecanismele de menținere a utilizatorilor pe platformă și alte elemente considerate susceptibile să creeze comportamente compulsive.
Tema este deja investigată la nivel european. În acest an, autoritățile și organizațiile pentru drepturi digitale au intensificat presiunea asupra marilor platforme în legătură cu mecanismele de design considerate adictive.
Noua legislație ar urma să includă și instrumente suplimentare pentru părinți și tutori.
Reguli și pentru chatboții AI și „prietenii virtuali”
Un element important este includerea inteligenței artificiale.
KIDS Act ar urma să se aplice nu doar rețelelor sociale, ci și chatboților AI și aplicațiilor de tip AI companion, servicii concepute pentru a purta conversații pe termen lung și, în unele cazuri, pentru a simula o relație personală sau emoțională cu utilizatorul.
Bruxelles-ul încearcă astfel să trateze prin același cadru o categorie de servicii care s-a extins rapid și care nu exista la aceeași scară atunci când au fost redactate principalele reguli europene pentru platformele digitale.
Instrumentele digitale utilizate exclusiv în scop educațional ar urma însă să fie exceptate.
Bruxelles-ul pregătește un sistem de control asemănător DSA și AI Act
Comisia intenționează să creeze și o nouă arhitectură de aplicare a legislației, asemănătoare celor introduse prin Digital Services Act (DSA) și AI Act.
În cazul companiilor și serviciilor considerate cu risc ridicat, Bruxelles-ul ar putea primi din nou un rol central în supraveghere.
Documentele analizate indică inclusiv posibilitatea introducerii unor taxe de supraveghere plătite de companiile vizate, după un model deja utilizat în legislația digitală europeană.
Detaliile privind sancțiunile, autoritățile responsabile și modul în care platformele vor trebui să demonstreze respectarea cerințelor urmează să fie clarificate în propunerea oficială.
UE are deja pregătit un instrument pentru verificarea vârstei
Noua legislație vine după ce Uniunea Europeană a făcut deja un pas tehnic important.
În aprilie, Ursula von der Leyen a anunțat că instrumentul european pentru verificarea vârstei este pregătit tehnic. Sistemul este conceput pentru telefoane și computere și permite utilizatorilor să confirme că au vârsta necesară fără ca platforma să primească toate datele din documentul lor de identitate.
Peste 10 țări europene au adoptat sau analizează între timp limite de vârstă pentru rețelele sociale, cele mai multe dintre propuneri situând pragul între 13 și 16 ani.
Parlamentul European s-a pronunțat anterior în favoarea unui prag de 16 ani, deși această poziție nu reprezintă în acest moment o legislație obligatorie la nivelul UE.
Copiii europeni petrec peste șase ore online în weekend
Presiunea pentru noi reguli a crescut și după publicarea datelor privind timpul petrecut de adolescenți în mediul digital.
Un sondaj prezentat de Comisia Europeană în iunie arăta că tinerii din UE petrec, în medie, aproximativ 4,5 ore online într-o zi de școală și peste șase ore pe zi în weekend. Comisia a constatat și o legătură între vârsta la care copiii încep să folosească rețelele sociale și timpul total petrecut în fața ecranelor.
În iulie, grupul special de experți înființat de Ursula von der Leyen pentru siguranța copiilor online și-a prezentat raportul final. Printre temele analizate s-au numărat un prag comun european de vârstă pentru social media, efectele rețelelor sociale, jocurilor și instrumentelor AI asupra copiilor și responsabilitatea companiilor tehnologice.
KIDS Act va transforma o parte dintre aceste recomandări într-o propunere legislativă.
Textul prezentat joi nu va intra însă imediat în vigoare. Propunerea Comisiei va trebui negociată și aprobată de Parlamentul European și de statele membre în Consiliul UE, ceea ce deschide o negociere importantă atât asupra vârstei minime, cât și asupra modului în care aceasta va fi verificată.
Potrivit datelor unei aplicații de control parental, utilizarea rețelelor sociale în rândul tinerilor sub 16 ani din Australia a crescut din nou după interzicerea acestora la sfârșitul anului 2025 pentru această categorie de populație.
Traficul în rândul acestui public scăzuse la intrarea în vigoare, pe 10 decembrie, a acestei legislații de pionierat care a declanșat inițiative similare în Franța, Regatul Unit și în alte părți.
Dar de atunci a crescut din nou, uneori la un nivel mai ridicat decât înainte de interdicție, conform datelor aplicației de control parental Qustodio.
De exemplu, 11,36% dintre copiii de 10-12 ani foloseau TikTok în iulie 2026, adică mai mulți decât în noiembrie 2025 (10,73%) și ușor egal cu decembrie 2025 (11,42%), scrie Agerpres.
În rândul tinerilor de 13-15 ani, 25,96% sunt în continuare prezenți pe aplicația de videoclipuri scurte, cu aproximativ 1% mai puțini decât chiar înainte de blocare.
Tendința este, de asemenea, de creștere pe Snapchat și Instagram.
'Aceștia ar putea accesa aceste platforme prin intermediul rețelelor VPN sau își pot falsifica vârsta', a explicat Yasmin London, expertă în securitate online la Qustodio, într-un comunicat.
Însă restricțiile ar putea, de asemenea, pur și simplu 'să nu funcționeze', a avertizat ea.
Cifrele companiei sale au arătat, de asemenea, o reorientare semnificativă a celor sub 16 ani către WhatsApp, o aplicație de mesagerie care nu este vizată de lege.
Pentru a-și produce statisticile, Qustodio s-a bazat pe o analiză a datelor lunare anonimizate privind utilizarea rețelelor sociale - mai mult de cinci minute consecutive într-o anumită lună - în rândul acestei categorii de populație.
Potrivit autorităților, această interdicție vizează protejarea copiilor de hărțuirea online și de 'algoritmii prădători'.
Dar în iunie, o echipă de cercetători cu sediul în Australia a publicat un studiu care aduce puține dovezi ce susțin eficacitatea acestei măsuri, criticată pe scară largă de sectorul tehnologic.
În luna iulie, în premieră pentru o țară europeană, parlamentul francez aprobă definitiv interzicerea rețelelor sociale pentru minorii sub 15 ani.
După dezbateri care s-au întins pe parcursul mai multor luni, Parlamentul francez a adoptat definitiv propunerea de lege care vizează „protejarea minorilor împotriva riscurilor la care îi expune utilizarea rețelelor sociale”, al cărei articol principal constă în interzicerea rețelelor sociale pentru persoanele cu vârsta sub 15 ani, un vot ce face ca Franța să fie prima țară din Europa care adoptă o astfel de reglementare, pentru care președintele Emmanuel Macron s-a implicat puternic, relatează Le Figaro.
Senatul a adoptat primul text rezultat din comisia mixtă paritară (CMP), cu 243 de voturi pentru și 2 împotrivă. Câteva ore mai târziu, Adunarea Națională a urmat exemplul camerei superioare.
A fost un succes salutat de susținătorii proiectului de lege, care cred că este timpul de a acționa imediat. "Platformele ne-au epuizat răbdarea", a spus senatoarea (de la Uniunea Centristă) Catherine Morin-Desailly, pledând, de altfel, ca acest vot să servească "drept stimulent pentru Comisia Europeană".
Bruxelles-ul a prezentat în aprilie o aplicație europeană de verificare a vârstei, dar încă lipsesc "măsuri de prevenire și de însoțire" care să vină în completarea acestei aplicații, a spus senatoarea.
Textul final adoptat în Franța are câteva articole. Primul, cel mai emblematic, prevede că "accesul la un serviciu de rețele sociale online furnizat de o platformă online este interzis minorilor sub vârsta de cincisprezece ani". Interdicția nu vizează "enciclopediile online", precum Wikipedia, sau alte servicii precum "platformele de dezvoltare și partajare a software-ului liber sau a proiectelor digitale cu scop educațional, cu sursă deschisă".
În forma actuală, textul nu prevede nicio metodă de verificare: le revine platformelor, precum Facebook sau TikTok, sarcina de a le defini.
Propunerea de lege extinde, de asemenea, interdicția privind utilizarea telefoanelor mobile la liceu, adică dincolo de școlile primare și gimnaziale. Cu toate acestea, regulamentul intern al instituției de învățământ poate prevedea excepții.
Parlamentul a fost divizat în privința acestui text. "Dacă legea privind interzicerea rețelelor sociale pentru minorii sub 15 ani va fi votată astăzi, TOȚI vor trebui să-și prezinte cartea de identitate sau să utilizeze recunoașterea facială pentru a se conecta la rețelele sociale. LFI va vota împotrivă", a declarat deputatul mișcării "La France Insoumise" (extrema stângă), Antoine Léaument, pe X. Pe de altă parte, Gabriel Attal, președintele grupului "Ensemble pour la République" (EPR) din Adunarea Națională, s-a bucurat pentru "victorie imensă și încununarea unei lupte".
Executivul dorește acum să acționeze rapid, astfel încât propunerea de lege să poată fi pusă în aplicare încă de la începutul noului an școlar, adică din septembrie, pentru conturile noi de pe rețelele sociale și "la expirarea unui termen de patru luni", adică la începutul lunii ianuarie 2027, pentru cele create înainte de această dată.
"Am eliminat telefoanele mobile din școlile gimnaziale la începutul anului școlar trecut și vom extinde această măsură la licee la începutul anului școlar viitor", a promis Emmanuel Macron la sfârșitul anului trecut.
Mesajul a fost repetat:"Trebuie să acționăm fără întârziere, pentru a ne proteja copiii de pericolele rețelelor sociale", a subliniat în fața senatorilor ministrul delegat pentru chestiuni digitale, Anne Le Hénanff. "Franța deschide calea în Europa, fiind prima țară care instituie vârsta majorității digitale", a adăugat ea, precizând că o "coaliție de cincisprezece țări europene (...) dorește să transpună această normă socială în legislația națională".
Rămâne de văzut, de acum înainte, dacă interdicția va fi aplicată în practică sau dacă principalii vizați vor găsi modalități de a o ocoli, conchide Le Figaro.
La începutul lunii iulie, mai mulți diplomați europeni au anunțat că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este așteptată să prezinte la Strasbourg, în discursul său privind Starea Uniunii Europene pe 16 septembrie, o serie de propuneri pentru interzicerea accesului copiilor la social media.
Măsura ar marca cel mai clar angajament politic al Bruxellesului de a introduce restricții de vârstă pe social media în întregul bloc comunitar, după luni întregi de presiuni din partea unor țări membre, precum Franța, Spania, Germania, Danemarca și Grecia, pentru o mai bună protecție online a copiilor.
Reprezentantul unui stat membru a declarat că executivul UE a informat deja guvernele țărilor membre să se aștepte la un anunț în septembrie, ceea ce întărește ideea că Ursula von der Leyen va folosi discursul său anual de politică pentru a-și prezenta inițiativa.
Deocamdată nu este clar care va fi vârsta minimă propusă de Comisia Europeană pentru utilizarea social media sau în ce mod vor acționa restricțiile în practică.
Un oficial UE familiar cu acest dosar a afirmat că o echipă de experți ar urma să-și prezinte recomandările în această privință. Acest raport va fi prezentat pe 13 iulie, dată până la care ”nu pot fi prezise orientările politice și următoarele etape”, potrivit oficialului citat.
Protecția online a copiilor a devenit una dintre prioritățile celui de-al doilea mandat al președintei Comisiei Europene.
Irlanda, care deține până la finalul anului președinția prin rotație a Consiliului UE, a făcut din siguranța online a copiilor una dintre prioritățile sale și pledează pentru o abordare la nivel european privind verificarea vârstei utilizatorilor.
Țări din afara UE au mers deja și mai departe. Australia a adoptat o lege privind siguranța online, prima lege din lume ce solicită platformelor de social media să împiedice crearea de conturi de către persoanele cu vârste sub 16 ani. Legea a intrat în vigoare în decembrie anul trecut.
Ursula von der Leyen a menționat de mai multe ori această lege ca model pentru protecția online a copiilor în UE.
Recent, guvernul britanic și-a anunțat intenția de a introduce o interdicție de tipul celei din Australia pentru persoanele sub 16 ani la folosirea principalelor platforme de social media în Regatul Unit, măsurile fiind așteptate să intre în vigoare în primăvara lui 2027 și să fie complementare legii privind siguranța online, deja în vigoare.
Christel Schaldemose, vicepreședintă a Parlamentului European, i-a cerut șefei Comisiei Europene să acționeze mai rapid. ‘Ea nu se mișcă repede și asta este o problemă. Discutăm despre acest subiect deja de mult timp”, a spus Schaldemose.
Ea a dat exemplul Danemarcei, ce încearcă să solicite consimțământul părinților pentru accesul pe social media al tinerilor sub 15 ani, ca o dovadă a faptului că țările UE iau propriile măsuri privind siguranța online a copiilor, indiferent de poziția Bruxellesului.
