Universitatea Harvard a pierdut 1 miliard de dolari cu investiții în resurse naturale, cum ar fi în producția de roșii, zahăr și eucalipt, managerii fondurilor crezând că pot administra riscuri pe care alte instituții de învățământ superior le-au evitat, relatează BusinessWeek.
În urmă cu șase ani, Jane Mendillo, pe atunci director de investiții la Harvard, a petrecut o săptămână în Brazilia, survolând cu avionul unele dintre fermele și pădurile aflate în proprietatea universității. În acel an, Harvard a început una dintre cele mai îndrăznețe aventuri în străinătate: o investiție într-un proiect agricol în nord-estul sărac al Braziliei. Acolo, muncitorii au început să producă pastă de roții, zahăr și etanol, precum și energie, după procesarea culturilor. Profiturile, în teorie, ar fi putut să le depășească pe cele obținute din acțiuni și obligațiuni și să mențină cea mai bogată universitate din lume cu un pas înainte altor universități, arată news.ro.
Harvard a pariat pe ferma din Brazilia și a pierdut. Universitatea, care a investit cel puțin 150 de milioane de dolari în proiectul respectiv, renunță la acesta, potrivit unor persoane apropiate situației. Proiectul a fost unul dintre motivele pentru care actualul director pentru investiții, Narv Narvekar, a revizuit în scădere valoarea portofoliului global de resurse naturale al universității cu 1,1 miliarde de dolari, la 2,9 miliarde de dolari.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Harvard, care administrează active de 37,1 miliarde de dolari, a anunțat că investițiile în resurse naturale au generat randamente ridicate, dar că în prezent au ”probleme semnificative”. Actuali și foști oficiali ai universității au refuzat să comenteze.
Harvard a făcut multe greșeli în ultimul deceniu, a arătat Thomas Gilbert, profesor de finanțe la Universitatea Washington, dar aproape toate se reduc la o singură eroare de calcul: convingerea că managerii săi de fonduri, care au fost plătiți cu 242 de milioane de dolari din 2010 până în 2014, sunt mai inteligenți decât toți ceilalți și pot administra riscurile pe care aproape toate celelalte universități le-au evitat.
”Au scăpat de sub control. Când administrezi bani din donații este îngrozitor”, a spus Gilbert.
Pe parcursul deceniului încheiat la 30 iunie 2017, Harvard a înregistrat un randament mediu anual al investițiilor de 4,4%, printre cele mai slabe între universitățile importante. Cel mai mare randament a fost obținut de MIT (7,6%), urmată de Columbia (7,3%), Princeton (7,1%) și Yale (6,6%), media fiind de 4,6%.
Harvard a fost în urm altor universități și în cazul cele mai simple abordări, investiția într-un fond care urmărește indicele pieței, formată din 60% acțiuni și 40% obligațiuni, care i-a adus un randament anual de 6,4%. Unele dintre greșelile de investiții ale Harvard au fost cronice. După pierderile grele suferite în urma crizei financiare din 2008, , Mendillo a vândut participații la fonduri private cu discounturi mari, înainte ca acțiunile să își fi revenit. Succesorul ei, Stephen Blyth, a experimentat prin extinderea echipei de traderi cu acțiuni a universității, înainte de a se retrage din cauza pierderilor de zeci de milioane de dolari. Blyth a demisionat în 2016.
Dar poate că nicio investiție nu a fost mai păguboasă pentru Harvard ca cele în resurse naturale. Universitatea a investit în culturi viticole din centrul Californiei, în păduri de tec din America Centrală, într- fermă de bumbac din Aystralia, într-o plantație de eucalipt din Uruguay și în cherestea în România. Universitatea a reevaluat și vândut o parte din investițiile respective, cum ar fi o parte din plantația din Uruguay, către compania de asigurări Liberty Mutual, anul trecut.
”Portofoliul de resurse naturale ar fi trebuit să fie bijuteria coroanei. Dar s-a știut că își asumă riscuri externe, care pot evolua în ambele sensuri”, a spus Joshua Humphreys, președinte la Croatan Institute, o organizație nonprofit specializată în capitalismul sustenabil.
Aceste tipuri de investiții nu au fost întotdeauna perdante. Mendillo a obținut profituri substanțiale în anii ’90, atunci când a colaborat cu directorul de investiții al Harvard din perioada respectivă, Jack Meyer.
Harvard a obținut profituri mari și când a cumpărat și vândut cherestea în Noua Zeelandă, în 2003. Când Mendillo a revenit la Harvard după ce a administrat investițiile colegiului Wellesley, încercat să repete succesul respectiv. De această dată a considerat că cheresteaua din SUA este scumpă. În schimb, Harvard a apelat la specialiști în investițiile în cherestea pentru a găsi oportunități pe piețele emergente, pentru a profita de cererea în creștere pentru resursele naturale la nivel global, declara ea într-un interviu acordat Bloomberg în 2012.
Pe parcursul a patru ani, directorul pentru investiții în resurse naturale a câștigat 25 de milioane de dolari.
Mendillo a văzut aceste investiții ca plasamente pe termen lung, iar consiliul de administrație a fost de acord. ”Resursele naturale sunt domeniul nostru favorit”, a declarat ea în 2012, la o conferință cu investitorii. La momentul respectiv, economia braziliană se dezvolta puternic, iar guvernul aloca bani pentru dezvoltarea regiunilor sărace și semi-aride din nord-estul țării. Universitatea, în colaborare cu fondul privat de investiții din Brazilia, Gordian BioEnergy, a înființat o companie numită Terracal Alimentos e Bioenergia, potrivit documentelor oficiale și persoanelor apropiate situației.
Terracal intenționa să cheltuiască peste 5 miliarde de reali brazilieni (1,5 miliarde dolari) în exploatări agricole. Primul proiect ar fi transformat terenurile din jurul orașului Guadalupe, de pe malul râului Parnaiba, cu ajutorul tehnologiilor moderne de irigare. În momentul în care Mendillo a demisionat, în 2014, economia din Brazilia încetinea, iar un scandal de corupție la nivelul guvernului se agrava, speriind Harvard și alți investitori străini.
Strategia a fost însă profitabilă pentru managerii de fonduri ai Harvard. Alvaro Aguirre, care a administrat investițiile în resurse naturale, a câștigat 25 de milioane de dolari în patru ani, arată datele fiscale. Șeful său, Andrew Wiltshire, a obținut 38 de milioane de dolari în cinci ani. Ambii au plecat între timp de la Harvard. Mendillo a câștigat într-un singur an 13,8 milioane de dolari.
Narvekar, care a devenit director pentru investiții în 2016, a decis să transfere majoritatea investițiilor universității sub administrarea unor manageri externi. În timp ce analizează încă reevaluarea în scădere a investițiilor în resurse naturale, el a indicat că ar putea continua să păstreze o parte, care au o valoare bună.
Concluzia este că Harvard a obținut unele succese importante cu investițiile în resurse naturale, dar universitatea a început să aibă probleme atunci când le-a extins la nivel global.
