Participarea fondurilor suverane de dezvoltare și de investiții, a fondurilor de pensii administrate privat, precum și a altor fonduri de investiții sau societăți de investiții publice la proiectele în parteneriat public-privat ale Guvernului va fi stabilită de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză pe fiecare proiect de investiții, pe baza ofertei ferme a fondurilor menționate. Solicitările de finanțare ale finanțătorilor publici vor fi transmise CNSP până la începerea procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat.
Guvernul a adoptat, joi, prin ordonanță de urgență, aceste reglementări ale modului de implicare a fondurilor sau societăților de investiții, inclusiv a fondurilor de pensii administrate privat, care doresc să participe în parteneriat public-privat la realizarea proiectelor strategice.
”Am avut discuții cu fondurile internaționale de investiții, care au un mare interes pentru a finanța astfel de proiecte”, a susținut premierul Viorica Dăncilă.
Ordonanța modifică în primul rând legislația privind partneriatul public-privat astfel încât finanțatorii contractului de paneneriat public-privat să fie inclusiv fondurile suverane de dezvoltare și de investiții, fondurile de pensii administrate privat, precum și fondurile investiții sau societăți de investiții publice și private.
Ministrul Finanțelor Publice, Eugent Teodorovici, a arătat că a discutat cu administratorii Fondurilor de la Pilonul II, iar până la finele lunii mai (deci, teoretic săptămâna viitoare), ar trebui aduse modificări și OUG 114 prin care au fost impuse cerințe suplimemntare de capitalizare a fondurilor.
Teodorovici a arătat, însă, că pe modelul aplicat în domeniul taxei bancare, participarea cu finanțare la proiecte de parteneriat public-privat va fi în corelație cu cerințele de capitalizare. Aceste cerințe ar putea fi astfel reduse în raport cu cuantumul finanțărilor, a dat ministrul de înțeles.
CITEȘTE ȘI Administratorii de pensii private, aproape la unison: Fără modificarea cerințelor de capital, continuarea activității prezintă incertitudini semnificativePotrivit ordonanței aprobate, partenerul privat sau, după caz, societatea de proiect poate constitui garanții cu privire la creanțele și drepturile deținute în temeiul contractului de parteneriat public-privat exclusiv în favoarea finanțatorilor contractului de parteneriat public-privat care sunt instituții de credit, instituții financiare sau fonduri de pensii administrate privat și numai pe durata contractului de parteneriat public-privat.
De asemenea, partenerul privat poate constitui garanții asupra acțiunilor sau părților sociale deținute în societatea de proiect, exclusiv în favoarea finanțatorilor contractului de parteneriat public-privat care sunt instituții de credit, instituții financiare sau fonduri de pensii administrate privat și numai pe durata contractului de parteneriat.
Finanțarea proiectului va putea fi realizată integral, din resurse financiare asigurate de partenerul privat, din resurse financiare asigurate de partenerul privat împreună cu partenerul public, respectiv din resurse financiare asigurate de fondurile suverane de dezvoltare și de investiții, fondurile de pensii administrate privat precum și fonduri de investiții sau sicietăți de investiții publice și private.
Conform actului normativ, cota de contribuție a parteneriatului public la finanțarea parteneriatului public-privat, reprezentată de resurse financiare inclusiv din fonduri externe nerambursabile și contribuția națională aferentă unor astfel de fonduri, nu poate depăși 25% din valoarea totală a investiției.