Câștigul salarial mediu nominal brut în luna aprilie a fost de 5.201 lei, cu 185 lei (-3,4%) mai mic decât în luna martie 2020, în timp ce câștigul salarial mediu nominal net a fost 3.182 lei, în scădere față de luna precedentă cu 112 lei (-3,4%), potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS).
Comparativ cu luna aprilie a anului precedent, câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 2,2%, scrie News.ro.
În câștigul salarial mediu lunar sunt cuprinse și sumele plătite salariaților pentru șomajul tehnic, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
”În luna aprilie 2020, câștigul salarial mediu nominal brut a fost 5.201 lei, cu 185 lei (-3,4%) mai mic decât în luna martie 2020. Câștigul salarial mediu nominal net a fost 3.182 lei, în scădere față de luna precedentă cu 112 lei (-3,4%). Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice) (7.982 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (1.340 lei)”, arată datele INS.
Indicele câștigului salarial real a fost 99,5% pentru luna aprilie 2020 față de aceeași perioadă a anului precedent. Indicele câștigului salarial real a fost 96,3% pentru luna aprilie 2020 față de luna precedentă. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost 214,3%, cu 8,1 puncte procentuale mai mic față de cel înregistrat în luna martie 2020.
”În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câștigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influențează creșterile sau scăderile în funcție de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuațiilor câștigului salarial lunar la nivelul întregului an”, arată INS.
În luna aprilie2020, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a scăzut față de luna martie ca urmare a întreruperii/încetării activității sau a intrării în șomaj tehnic a multor agenți economici, a nerealizărilor de producție ori încasărilor mai mici (în funcție de contracte/proiecte), a remunerării parțiale a salariaților din unele activități economice.
De asemenea, scăderile câștigului salarial mediu net au fost determinate de acordarea în luna precedentă de prime ocazionale, drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), cât și a disponibilizărilor de personal cu câștiguri salariale mai mari față de medie, din unele activități economice.
Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 29,1% în transporturi aeriene, ca efect al măsurilor determinate de instituirea stării de urgență; cu 22,8% în fabricarea produselor din tutun, ca urmare a acordării de prime ocazionale în lunile precedente; între 12% și 19% în fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice, fabricarea de mobilă, tăbăcirea și finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei; prepararea și vopsirea blănurilor), hoteluri și restaurante, fabricarea băuturilor, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor, alte activități industriale n.c.a., activități de spectacole, culturale și recreative; între 7,5% și 11% în fabricarea produselor textile, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, comerț cu ridicata și cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor și motocicletelor), activități profesionale, științifice și tehnice.
Creșterile câștigului salarial mediu net față de luna martie 2020 au fost determinate de acordarea de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanțe deosebite ori pentru sărbătorile de Paște), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câștigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producție ori încasărilor mai mari (în funcție de contracte/proiecte), cât și a disponibilizărilor de personal cu câștiguri salariale mai mici față de medie, din unele activități economice.
Cele mai semnificative creșteriale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 13,8% în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, respectiv cu 10,8% în activități de servicii anexe extracției; între 2,5% și 10% în activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune, înregistrǎri audio și activități de editare muzicalǎ (inclusiv activități de difuzare și transmitere de programe), extracția cărbunelui superior și inferior, intermedieri financiare (cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii), activități auxiliare pentru intermedieri financiare, activități de asigurare și fonduri de pensii, extracția minereurilor metalifere, telecomunicații, alte activități extractive.
În sectorul bugetar s-au înregistrat scăderi ale câștigului salarial mediu net față de luna precedentă în învățământ (-2,8%) ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanței școlare, respectiv în administrația publică (-1%).
În sănătate și asistență socială,câștigul salarial mediu net a crescut (+3,2%) comparativ cu luna precedentă, ca urmare a începerii acordării stimulentului de risc pentru personalul medical implicat în tratarea pacienților cu COVID-19, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Câștigul salarial mediu brut lunar se determină prin raportarea sumelor brute plătite din fondul de salarii, din profitul net și alte fonduri (exclusiv sumele compensatorii, sumele plătite retroactiv ca urmare a câștigării în instanță a drepturilor bănești aferente anilor anteriori) la numărul mediu al salariaților.
”În contextul situației cauzate de pandemia COVID-19, datele statistice infra-anuale, operative, pot prezenta un grad de fiabilitate, acuratețe, completitudine și comparabilitate mai redus, ca rezultat al dificultăților apărute în urma aplicării măsurilor economico-sociale determinate de instituirea stării de urgență pe întreg teritoriul României. Aceste dificultăți au fost determinate, în principal, de accesul dificil la documentele financiar-contabile, cauzat de închiderea de cele mai multe ori subită a anumitor unități economico-sociale, de nefinalizarea la timp a acestor documente, de relaxarea termenelor legale de depunere a documentelor fiscale la instituțiile cu atribuții în domeniu, de suspendarea temporară a activității unui număr semnificativ de unități economico-sociale sau chiar de încetarea activității unora dintre acestea”, precizează INS.
