Estimarea Băncii Mondiale de a avea un plus de 0,5% creștere economică la nivel global este o chestiune extrem de inconfortabilă, având în vedere cât de mare este marja de incertitudine și cât de aproape este ca această creștere economică să ajungă la 0 și, deci, să existe o recesiune, a spus, la PROFIT NEWS TV, Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.
„Aș spune că, chiar dacă vom evita o recesiune nominală și să vedem o creștere modestă peste linia neutră, totuși, riscul este destul de pronunțat ca în anumite regiuni și în anumite perioade să se simtă o recesiune. Dacă ne gândim la tendințele de încetinire pe care le vedem peste tot în lume și nu mai avem situația de acum mai bine de un deceniu, când China era un factor de absorbție a șocurilor și a încetinirilor economice. Deci, este un scenariu de lucru în care avem un risc de recesiune globală, care poate să fie și de minus 0,1%, și de minus 0,5%, chiar și mai adânc. Tot recesiune s-ar declara.
În momentul de față, scenariul nostru de bază este că vom fi cumva pe linie, poate să fie recesiune sau o creștere foarte modestă a economiei. Lucrurile evoluează de la o săptămână la alta și informațiile recente, nu doar dinspre rezerva federală, ci și ceea ce vedem pe frontul geopolitic, sunt de natură a genera și mai multă preocupare și, poate în curând, o revizuire descendentă a prognozelor”, mai spune acesta.
Claudiu Cazacu consideră că scenariul de bază al Băncii Centrale Europene este la limită și afirmă că este foarte posibil să vedem în primele două trimestre ale anului viitor o recesiune tehnică.
„Avem o lume diferită față de cea din perioada de pandemie. Ăsta e un fapt net pozitiv. Pe de altă parte trebuie să ne gândim la resursele pe care le au la dispoziție cetățenii și companiile. În SUA cred că se poate spune că există rezerve, însă, încet-încet ele vor fi consumate. Totul ține de persistența în timp a anumitor factori de presiune pentru că ceea ce ar putea să se definească ca o criza temporară, iată că persista acum și, din păcate, este luată în calcul și de scenariile BCE.
BCE ia în calcul un preț de peste 350 de euro pe MWh la gaze naturale. Ar fi extrem de dureroasă concluzia la care ajunge BCE pentru economia europeană. În scenariul de bază ar fi un minus 0,9% creștere economică, care oricum e mai pesimistă decât vedea FMI și OECD acum câteva luni, însă este mult mai optimistă decât ceea ce vedem noi. Și chiar și un preț mult mai mare la gaze naturale nu ar duce la o recesiune severă în Europa conform estimărilor BCE, care mi se par destul de optimiste.
Cred că scenariul de bază pe Europa este la limită, și este foarte posibil să vedem în primele două trimestre ale anului următor o recesiune tehnică. Germania e cumva mai avansată pe această traiectorie de contracție, alte state sunt un pic mai în urmă. Dar avem o probabilitate de peste 50% să vedem cel puțin o recesiune tehnică și, posibil dacă nu se îndreaptă parametrii macro, chiar și una la nivelul întregului an. Deci acest 0,9% s-ar putea să fie mult prea optimist”, precizează Claudiu Cazacu.
În economiile din regiunea Asiei situația este total diferită față de cele din Europa sau SUA. Estimările sunt mult mai optimiste, însă trendul de încetinire a creșterii economice globale va afecta și regiunea Asiei.
„Estimările arată că cererea de cupru a Vietnamului arată o va egala pe cea a Chinei. Așa ceva ne spune extraordinar de multe despre schimbarea tiparelor de producție si despre noi evoluții. Aș vedea diferențe consistente între țările din acea zonă. Avem țările care produc cipuri, avem acea situație în Coreea de Sud, avem Japonia care se luptă cu un yen mult prea slab, care va aduce un impuls masiv pe exporturi. Aș putea spune că sunt diferențe foarte mari de la țară la țară. Trendul acolo pare a fi unul relativ mai bun, dar nu suficient de bun pentru a se opune încetinirii globale. Deci lucrurile arată relativ mai bine”, mai spune el.
În România, Cazacu afirmă că, în continuare, se merge pe o estimare de creștere în 2023, de circa 2-3%, chiar și mai mult de atât.
„Din punctul nostru de vedere, există un risc de a vedea o recesiune tehnică în prima jumătate a anului viitor, deci o încetinire pronunțată în trimestrul al treilea. Depinde cum va fi prețul la energie și de cât de rapid se va transmite semnalul pe exporturi dinspre state din Europa. Este un risc care poate fi evitat, dar timpul se scurge în defavoarea economiei. Ar fi nevoie să se schimbe niște variabile macro destul de repede pentru a evita acest scenariu. Aproape în lipsa oricărui șoc suplimentar, s-ar putea să reușim o creștere.
În ecuația macro a țării noastre este de avut în vedere deficitul de cont curent. O estimare de peste 9% din PIB mie îmi trezește amintiri foarte puțin relaxante vis-a-vis de dezechilibrele pe care le-am avut înainte de 2008 și nici lumea nu se îndreaptă către mai multă detașare sau mai multă ușurință în a oferi credit, ci dimpotrivă.
Cred că ar trebui să luăm serios în discuție această problemă, care sunt cauzele ei și cum putem să ne pregătim nu doar macro, ci efectiv în structura economie și să devenim mai competitivi, pentru că altfel ajustările se pot petrece în momentele pe care nu le alegem noi, ci le alege conjunctura economică globală sau piețele și asta poate să nu fie deloc confortabil la momentul respectiv”, explică acesta.
Legat de dobânzi, Cazacu spune că piața a început deja să se obișnuiască cu aceste niveluri ridicate și să asculte de ceea ce spun băncile centrale, și anume că este de urmărit mai degrabă scăderea inflației, decât creșterea economiei.
„Dacă inflația scapă de sub control, se pierde un bun public extrem de valoros, iar costurile sunt extrem de mari și mai ales ele tind să persiste în timp. Când nu știi la cel nivel vor fi prețurile în viitor și ai nesiguranță, actorii economici tind să le transfere în prețuri și inflația tinde să fie accentuată, iar costul asupra consumatorilor este foarte mare și el se compune în timp. Deci, băncile centrale sunt forțate să răspundă și pentru a-și menține credibilitatea. Poate să pară extrem de ridicat un nivel al roborului acum de aproape de 8% la trei luni, dar depinde cu cel comparăm, cu nivelurile din anii trecuți sau cu inflația care este în jur de 15%. Cumva dobânzile sunt sensibil sub inflație”, adaugă el.
În scenariul optimist, estimările indică o creștere de 2-2,5% a economiei, o recesiune foarte puțin adâncă și efecte adverse de scurtă durată.
„Acest scenariu va putea fi activat dacă, extrem de rapid, avem o scădere accentuată a prețurilor din domeniul energiei și o utilizarea rapidă și eficientă a fondurilor din PNRR”, precizează Cazacu.
