PROFIT NEWS TV România riscă să devină destinație pentru vehiculele uzate. Adrian Sandu, ACAROM: Se întâmplă deja! Peste 500.000 de vehicule second hand sunt importate anual

Secretarul general al Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) avertizează cu privire la decizia Uniunii Europene de a interzice producerea motoarelor pe benzină, motorină sau GPL începând cu anul 2025, susținând că România riscă să devină o destinație pentru vehiculele uzate ale țărilor vestice, care și-au permis tranziția către transportul verde. 

„Dat fiind faptul că încă există o diferență între puterea de cumpărare a românilor și a celor din țările europene vestice, dacă se va introduce această interdicție de a mai scoate pe piață vehicule pe benzină și motorină, ce se va întâmpla cu vehiculele care vor fi înlocuite în țările vestice mult mai repede decât în țările estice? Aici România riscă să devină o destinație pentru vehiculele uzate, poluante ale vestului, așa cum se întâmplă și în prezent. Peste 500.000 de vehicule second hand se importă anual în România, cu toate normele de poluare, inclusiv euro 2 și 3”, a spus Adrian Sandu, la PROFIT NEWS TV, punctând totodată necesitatea unei reglementării adecvate atât pentru România, cât și la nivelul UE, astfel încât fiecare țară să aibă posibilitatea să-și recicleze sau să scoată din uz vehiculele interzise.

De asemenea, potrivit acestuia, o altă provocare legată de tranziția României către vehiculele electrice este legată și de infrastructură, extrem de slab dezvoltată în acest moment. 

„Noi am transmis că țintele UE trebuie să fie mult mai ambițioase în privința infrastructurii de încărcare a vehiculelor electrice. România în acest moment se află la coada Europei, cu mai puțin de 0,5 puncte de încărcare la suta de kilometri, ceea ce înseamnă enorm de puțin și că avem mult de investit în acest domeniu. Trebuie să investim sume mari de bani într-un timp relativ scurt”, explică secretarul general al ACAROM.

El atrage atenția și asupra energiei necesare pentru ca noul mod de transport să poată funcționa conform normelor europene.

„Trebui să ne gândim cum producem energia electrică care va fi necesară acestui nou mod de transport, cum o transportăm, câte investiții sunt necesare în această direcție. Normele se vor aplica cu siguranță. Acum rămâne de văzut cum ne vom mișca noi ca și țară. Infrastructura este obligatoriu să fie dezvoltată în orice țară care dorește să evolueze. Nu este cerută doar de industria auto”, continuă acesta.

Totodată, mai spune Adrian Sandu, și creșterea vitezei de transport este un criteriu de competitivitate pe care România trebuie să-l aibă în vedere dacă vrea să atragă noi investiții și să le dezvolte pe cele existente. 

„Industria auto din România reprezintă cel mai important sector al economiei naționale, cu peste 26,5 de miliarde de euro cifră de afaceri în 2020, într-un an afectat de pandemie. Cu peste 26% din exporturi, 14% din PIB și 230.000 de angajați direct putem spune că industria auto reprezintă motorul economiei românești”, subliniază Adrian Sandu, adăugând că, în ultimii ani, România a atras o mulțime de furnizori globali. 

Mai exact, 13 din primii 15 furnizori globali produc în România. Au cel puțin o unitate de producție, iar mulți dintre ei au și unități de cercetare pentru componente sau sisteme pentru vehicule. Un exemplu este Grupul Continental Automotive, cel mai mare furnizor prezent în România și totodată cel mai mare angajator din piață, cu peste 20.000 de angajați.

„Sunt peste 600 de companii care furnizează în mod direct echipamente, ansambluri și subansambluri pentru sectorul auto. Nu doar pentru companiile din România. Suntem bază de export de componente pentru aproape toți constructorii auto din Europa. Nu cred că există vreun automobil fabricat în Europa care să nu aibă cel puțin o componentă produsă în România”, afirmă executivul. 

Producția auto a scăzut în primele 11 luni din acest an, cu 22.000 de unități, comparativ cu 2020, și cu 70.000 de unități față de 2019. Pentru 2022, Adrian Sandu se arată optimist și speră ca producția să ajungă la nivelul din 2019.

Și în Europa înmatriculările de autoturisme sunt în scădere, cu 20,5% în luna noiembrie față de luna precedentă, pe fondul golirii stocurilor dealerilor. Problemele cele mai mari sunt în Germania, cea mai mare piață auto din UE, care trage în jos vânzările de pe întreg continentul, cu o scădere de -31,7%. Comparativ cu noiembrie 2020, Germania a pierdut aproape 100.000 de autoturisme noi, într-o singură lună, un volum pe care alte țări, de exemplu România, îl înregistrează într-un an întreg.

Celelalte piețe majore, Italia (-24,6%), Franța (-3,2%) sau Spania (-12,3%) au raportat și ele scăderi mari, astfel că volumul de autoturisme înmatriculate în UE în penultima lună a anului a scăzut cu aproape 200.000 de unități, comparativ cu luna similară de anul trecut, la un total de 713.346 unități.

Datele pentru România, publicate deja de DRPCIV la începutul lunii, ne poziționează pe locul 12, în urcare, după volumul înmatriculat, astfel că ne putem lăuda că am depășit Ungaria și Portugalia. Cu o scădere de 13,4%, piața auto din România scade cu un ritm mai lent decât cea din UE, pierderea lună la lună fiind de sub 2.000 de unități. 

După 11 luni, situația de pe piața din România nu mai este la fel de optimistă cum era în urmă cu 2 – 3 luni, în plin Program Rabla. Acum, țara noastră a trecut pe minus, având aproape un procent sub volumul de anul trecut, cu 109.350 de autoturisme. Din acest motiv, Ungaria sau Portugalia rămân deasupra noastră, din punct de vedere al volumului de mașini înmatriculate.