„Facem parte dintr-o evoluție la nivel european mai degrabă, în care centrele comerciale sunt considerate hub-uri. La noi avem o predispoziție pentru centrele comerciale urbane, în care de fapt polarizăm atenția și unde oamenii vin să găsească totul la un loc”, a declarat Andrei Lefter, arhitect & fondator DRS-Architects, la emisiunea Profit Live, realizată pe Prima News TV de Profit.ro, de luni până joi, de la ora 14.00.
În acest context, rolul mall-urilor se redefinește, depășind zona strict comercială și integrând funcțiuni de loisir, socializare și alimentație publică.
„În momentul de față, cred că centrele comerciale devin niște clădiri multifuncționale care răspund nu numai unei nevoi de comerț, cât și unei nevoi mult mai largi de alimentație publică, de divertisment, de loc de întâlnire și așa mai departe”, a spus Lefter.
Pe fondul creșterii numărului de proiecte, competiția între centrele comerciale s-a intensificat, atât pentru atragerea clienților, cât și a retailerilor.
În acest context, poziționarea nu mai este determinată exclusiv de amplasarea centrală, ci de o analiză complexă a tipologiei consumatorilor și a accesibilității.
„Poziționarea excelentă poate fi doar pe hârtie. De asta de multe ori se face o analiză pentru a vedea tipologia consumatorului sau poziționarea urbană. Vorbim de accesibilitate, de cine vine în acele zone și de tipul clientului”, a explicat acesta.
Un exemplu este centrul Bucureștiului, unde prezența turiștilor influențează diferit potențialul comercial comparativ cu zonele rezidențiale dense.
„Centrul Bucureștiului este preponderent un loc cosmopolit în care vin foarte mulți turiști și atunci potențialul comercial nu este același ca într-un cartier cu o densitate mare de populație autohtonă”, a precizat Lefter.
În paralel, dezvoltarea centrelor comerciale este completată de o revenire treptată a străzilor comerciale, care încep să recâștige teren în marile orașe.
„Centrele comerciale intră într-o competiție benefică și cu străzile comerciale, care au început să-și facă din nou prezența. Fiecare are un rol diferit”, a spus el.
În ceea ce privește dezvoltarea regională, proiectele de retail pot deveni poli economici locali, contribuind la creșterea atractivității unei zone. Un exemplu este extinderea Arena Mall din Bacău, unde DRS-Architects a fost proiectant general.
„Experiența a fost foarte plăcută în încercarea de a face un centru comercial cu adevărat important, modern și un etalon pentru zonă. Vorbim de terase importante către lac, de un atrium spectaculos și de o configurație menită să creeze un proiect de succes”, a afirmat Andrei Lefter.
Astfel de investiții au un impact direct asupra dezvoltării urbane, contribuind la regenerarea unor zone și la crearea de noi poli comerciali.
„Centrele comerciale sunt menite să dezvolte o zonă în cadrul orașului. De multe ori sunt construite pe foste platforme industriale și aduc un plus pentru bugetele locale, pentru piața muncii și pentru dezvoltarea urbană”, a explicat acesta.
În București, un exemplu relevant este transformarea platformelor industriale în proiecte comerciale, precum Mega Mall, unde Lefter a lucrat la începutul carierei.
Portofoliul DRS-Architects include atât mall-uri urbane, cât și proiecte de tip strip mall și modernizări ale unor centre existente, precum Sun Plaza, dar și dezvoltări în orașe precum Focșani, Suceava sau Lugoj.
În evaluarea proiectelor de succes, Lefter subliniază importanța relației cu spațiul public și integrarea în oraș, oferind ca exemplu Palas Iași.
„Ceea ce se întâmplă cu spațiul public din jurul mall-ului este cel mai important și relația cu orașul. Astfel de investiții atrag popularitate și contribuie la succesul pe termen lung al proiectului”, a spus el.
În ciuda contextului macroeconomic marcat de presiuni asupra consumului, cererea pentru spații comerciale rămâne ridicată, potrivit arhitectului.
„Pentru noi nu vedem un declin al cererii. Dimpotrivă, vedem o creștere a cererii pe partea de spații comerciale și un interes puternic pentru modernizări”, a declarat Lefter.
Interesul este susținut inclusiv de retailerii internaționali care vizează intrarea pe piața locală.
„Există retaileri internaționali pentru care asigurăm consultanță și proiectare locală pentru intrarea pe piața din România. Cred că România are în continuare un potențial foarte mare pentru astfel de spații”, a adăugat el.
Pe zona străzilor comerciale, dezvoltarea este influențată de tradiția urbană, densitatea populației și reglementările administrative, iar Bucureștiul recuperează mai lent comparativ cu alte orașe.
„Bucureștiul are un nivel de complexitate mult mai mare și problemele necesită un timp mai lung pentru rezolvare, inclusiv din cauza birocratică și a reglementărilor”, a explicat Lefter.
În opinia sa, una dintre principalele priorități este actualizarea documentațiilor de urbanism, în contextul în care Planul Urbanistic General este depășit.
„Ceea ce avem nevoie este o avizare cât mai rapidă a unei documentații de urbanism la nivel urban. Asta este o prioritate și sunt sigur că este o prioritate pentru toată lumea”, a spus acesta.
În ceea ce privește potențialele zone de dezvoltare comercială în București, Andrei Lefter indică extinderea dincolo de zonele consacrate, cu accent pe valorificarea unor resurse urbane insuficient utilizate.
„Cred că Bucureștiul nu folosește suficient cursul de apă pe care îl are în interior. De asemenea, zona Cotroceni are un potențial destul de mare”, a concluzionat Andrei Lefter.
